Taxa pe lux, aplicabilă doar celor care dețin bunuri de lux cu prețuri peste un anumit prag, a intrat în vigoare, pe modelul altor țări europene. Măsura, introdusă de PSD, aduce mai multă echitate socială, dar și solidaritate socială. Social democrații menționează că nu este vorba de o taxă nouă, ci de impozitul pe imobile și mașini, aplicat cu o cotă suplimentară pentru proprietățile și vehiculele de lux.
Taxa pe lux, în forma introdusă de PSD, nu însemnă un impozit suplimentar pentru toți românii, ci doar o mărire de impozit pentru cei care dețin bunuri de lux. Măsura se va aplica celor care dețin clădiri rezidențiale de peste 500 mii euro și celor care dețin mașini înmatriculate în România de peste 75 mii euro, valoare de achiziție.
Cetățenii care dețin astfel de case sau mașini vor trebui să completeze Formularul 216 de la ANAF.
Cât îi impactează pe bogați, de fapt, această măsura?
Suprataxarea va fi de 0,3% pentru valoarea sumei care depășește plafoanele stabilite. Spre exemplu, pentru un imobil de 1 milion de euro se va plăti un impozit suplimentar de 1.500 de euro, care reprezintă 0,3 % din diferența de la 500 de mii de euro (plafonul noii legi) la 1 milion de euro (valoarea imobilului).
Același principiu se aplică și pentru autovehicule. Pentru o mașină cumpărată cu 100.000 de euro se va plăti un impozit suplimentar de 75 euro, adică 0,3% din 25.000 euro, care este diferența dintre 75.000 euro (plafon lege) și 100.000 euro (valoare achiziție).
Multe alte state aplică și ele taxe pe lux. Franța, spre exemplu, taxează cu între 0,5 și 1,5% proprietățile de peste 1,3 milioane de euro. Danemarca este și mai dură, cerând în plus 3% impozit pe diferența de bani pentru casele a căror valoare depășește 400.000 de euro.
Suprataxarea veniturilor excepționale, de la anul. O nouă reformă asumată de PSD
Premierul a dat asigurări că nu vor crește taxele pentru români de la anul, cu atât mai puțin pentru cei cu venituri mici și medii, însă din reforma fiscală prevăzută și asumată deja prin PNRR va face parte suprataxarea veniturilor bogaților, spune Marcel Ciolacu.
Mai exact, cei care câștigă prea mult în urma unor tranzacții profitabile, să contribuie mai mult la bugetul de stat. Un exemplu concret poate fi o tranzacție imobiliară în urma căreia vânzătorul câștigă o sumă cu mult mai mare (de 10 ori) decât cea cu care a achiziționat inițial bunul. Astfel de măsuri sunt încă în faza de discuții la nivel de coaliție, urmând ca Executivul să decidă categoria de bunuri speculate care să intre sub incidența suprataxării, pragurile de profit sau perioada de ani dintre cumpărarea și vânzarea care generează profitul.