TB: Două săptămâni în plus de închisoare pentru Hayssam, în dosarul „Volvo”

În mai 2010, judecătorul Tribunalului Bucureşti (TB) care a decis, în primă instanţă, condamnarea la 16 ani de închisoare pentru Omar Hayssam a stabilit totodată ca, în cazul sirianului, să se deducă perioada de arest preventiv, respectiv 6 aprilie 2005 – 2 august 2005 inclusiv. Astfel, s-a stabilit atunci să fie scăzute patru luni de închisoare din pedeapsa finală de 16 ani, menţinută ulterior de instanţele superioare, scrie Mediafax.

Vineri, Tribunalul Bucureşti, în urma judecării unei contestații la executare făcută de Biroul de Executări al acestei instanțe, a stabilit să micşoreze cu doar trei luni şi jumătate perioada de arest a sirianului, ceea ce înseamnă că acesta va face două săptămâni în plus de închisoare, față de perioada stabilită anterior de aceeași instanță.

Astfel, Tribunalul București a admis contestația la executare formulată de biroul executări penale din cadrul TB, secția 1 penală.

„Dispune anularea MEPI nr. 987/2012 emis în baza sentinței Penale nr. 424/f/2010 și dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei de 16 ani de închisoare, din care urmează să se deducă durata reținerii și arestului preventiv de la 6 aprilie 2005 la 18 iulie 2005”, a decis instanța.

Alte articole

Gheboasă, condamnat după ce a fost prins cu droguri. Trapperul ar fi făcut parte dintr-o grupare de dealeri care vindeau substanțe interzise minorilor

Un angajat IKEA a furat 440.000 de lei de la companie. Cum acționa acesta

Omar Hayssam a fost transferat, joi, de la Penitenciarul Rahova la Penitenciarul Mărgineni, fiindu-i stabilit un regim de maximă siguranţă, a declarat pentru Mediafax purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Monica Pană.

Executarea pedepsei în regim de maximă siguranţă a fost stabilită întrucât Omar Hayssam are o condamnare de 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian.

Potrivit legii, regimul de maximă siguranţă se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiei pe viaţă şi celor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani.

Deţinuţilor care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă li se aplică măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare. Aceştia sunt cazaţi, de regulă, individual, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în grupuri mici, în spaţii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă.

Sirianul Omar Hayssam a fost adus în ţară după şapte ani de la fuga acestuia din România.

Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române în 19 iulie, potrivit anunţului făcut atunci de purtător de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.

După ce a fost adus în ţară, Omar Hayssam a fost dus într-un centru de reţinere şi arest preventiv al Poliţiei Române, pe baza celor trei mandate de executare a pedepselor cu închisoare emise pe numele lui, pentru terorism, bancrută frauduloasă şi înşelăciune.

În 23 iulie, Omar Hayssam a fost dus în Penitenciarul Rahova, unde a stat până sâmbătă.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 şi condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

În noiembrie 2012, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo”, în care a fost acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria şi Egipt la firmele controlate de el.

În dosarul „Foresta Nehoiu”, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanţele inferioare dispuseseră achitarea lui şi a celorlalţi inculpaţi.

Omar Hayssam a depus, în 1 august, la instanţa supremă, două contestaţii în anulare, în dosarul de terorism şi în dosarul „Volvo”, prima având termen în 24 ianuarie 2014, iar cea de-a doua în 15 ianuarie 2014. Admiterea unei contestaţii în anulare duce la rejudecarea dosarului.

Hayssam este judecat şi pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de fraţii acestuia, Mukhles şi Mahmoud, şi de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, acuzaţi că i-ar fi înlesnit fuga din ţară, au fost achitaţi. Sentinţa nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

El mai are două dosare deschise de DIICOT, cel pentru înşelăciune şi delapidare în care a fost arestat preventiv pe 2 august, iar al doilea, pentru spălare de bani, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Hayssam este vizat şi într-un dosar de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2006.

Citeşte şi Fost procuror DIICOT: Omar Hayssam, lăsat să fugă din ţară de către Vasile Blaga