Un mecanism care permitea telescopului să îşi schimbe traiectoria s-a blocat, a precizat un responsabil de la agenţia spaţială americană, John Grunsfeld, într-o conferinţă de presă telefonică, potrivit Agerpres.
„Telescopul a fost pus pe modul de securitate, pentru a fi siguri că panourile solare sunt îndreptate spre Soare pentru ca bateriile să se încarce şi ca acesta să poată comunica cu Pământul”, a spus el.
Inginerii au constatat în urmă cu o săptămână că acest giroscop nu se mai mişca, în pofida comenzilor de la sol. O astfel de problemă a mai apărut în luna iulie cu un alt giroscop al lui Kepler care a încetat să mai funcţioneze, a precizat responsabilul de la NASA.
„Din păcate, Kepler nu este într-un loc unde să putem trimite astronauţi ca să îl repare”, a spus el, arătând că inginerii „analizează datele cu mare atenţie (…) pentru a vedea dacă este posibil ca telescopul să îşi poată relua activităţile ştiinţifice”. Dar, a arătat el, „nu suntem încă gata să declarăm sfârşitul lui Kepler”, a insistat John Grunsfeld, potrivit căruia misiunea lui a fost totuşi „un succes”.
Kepler este primul telescop destinat cercetării planetelor surori ale Pământului din alte sisteme solare din galaxia noastră, Calea Lactee. Până în prezent, el a detectat 2.740 de exoplanete potenţiale din care 122 au fost confirmate până acum cu ajutorul altor telescoape şi echipamente.
În aprilie, astronauţii au anunţat descoperirea, graţie lui Kepler, a două exoplanete foarte asemănătoare Pământului niciodată observate şi unde apa ar putea rămâne în stare lichidă, cu posibilitatea oferirii de condiţii de viaţă.
Kepler – o misiune în valoare de 600 de milioane de dolari – a fost lansat în 2009 pentru a studia timp de cel puţin patru ani peste 100.000 de stele asemănătoare Soarelui, situate în constelaţiile Lebăda şi Lira.