Prețuită de greci încă din antichitate, țelina are virtuți vindecătoare excepţionale, prin bogăţia sa de vitamine, enzime, hormoni vegetali şi substanţe aromatice complexe, uşor asimilabile, care exercită efecte echilibrante asupra organismului uman, detoxifiante, reglatoare hormonal şi de reîntinerire generală.
Atât frunzele, cât şi rădăcinile prezintă o multitudine de proprietăţi terapeutice care amelioreaza si trateaza dereglarile aparatului digestiv (gastrite, stomahice, laxative, antimalarice, vermifuge, drenarea ficatului, întărirea stomacului), iar seminţele au virtuţi carminative şi tonic-aperitive, cu implicaţii în balonări şi aerofagie.
Citeşte şi Dieta cu ţelină: Soluţia perfectă de a slăbi sănătos
Țelina conține vitamina A, B, C, K, PP, dar și minerale precum potasiu, zinc, calciu, fosfor, magneziu. În scop terapeutic, se folosesc rădăcinile tuberizate, frunzele și semințele cunoscutei legume.
Acestea sunt afecțiunile în tratamentul cărora intervine țelina
1. Afecțiunile aparatului digestiv
Țelina intervine pozitiv în tratamentul digestiei lente, icterului, ascitei, hepatitei, arsurilor stomacale, ulcerului duodenal, balonărilor digestive, spasmelor abdominale, gazelor stomacale şi intestinale, intoxicarii sângelui. Tratamentul se face cu seminţe măcinate fin sau cu decoct din rădăcini (o lingură cu rădăcini rase la 200 ml apă, care se consumă înainte de mese).
Citeşte mai mult pe antenasatelor.ro