Teodor Mărieș s-a întâlnit, luni, cu procurorul general Augustin Lazăr, principala temă de discuție fiind stadiul cercetărilor în dosarele Revoluției și Mineriadei.
După întâlnire, Mărieș a declarat că va depune la Parchet o cerere de recuzare a procurorilor militari care efectuează în prezent investigațiile în cele două dosare, deoarece aceștia sunt „slabi din punct de vedere profesional” și sunt incompatibili.
„Ei au început să facă niște adrese pe la CNSAS, pe la Parlament pentru a primi documente. Eu le-am reproșat că nu trebuie să facă adrese, ei trebuie să ridice documente. Generalul Voinea a ridicat 108 jurnale de luptă și, când am intrat în greva foamei, Guvernul Boc a desecretizat jurnale de luptă. Să meargă să le ridice, nu să aștepte adrese, să pierdem timp. De aici se vede lipsa de profesionalism a celor care au fost numiți pe caz. (…) Noi nu avem dialog cu echipa actuală, nici pe Mineriadă, nici pe Revoluție”, a spus Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie, citat de Agerpres.
În opinia sa, termenul de un an promis de procurorul general pentru finalizarea dosarului Revoluției este nerealist dacă se păstrează actuala echipă de procurori.
El a susținut că procurorul general trebuie să aleagă pentru cele două dosare procurori care au mai lucrat în aceste cauze și au competența necesară.
Mărieș a adăugat că va solicita și recuzarea lui Codruț Olaru, fostul șef al DIICOT, în prezent procuror la Parchetul Militar.
„Lui Codruț Olaru i-am reproșat la momentul în care a candidat la funcția de procuror general că și-a pregătit terenul pentru a veni la Secția Parchetelor Militare cu un an și ceva înainte, și-a luat niște grade sărind peste niște ani pe care trebuia să îi aștepte pentru gradele respective, a lucrat la Ministerul Apărării. Codruț Olaru trebuia să candideze la pensie, nu la CSM”, a afirmat Teodor Mărieș.
Întâlnirea de la Parchetul General are loc după ce Asociația 21 Decembrie a transmis președintelui Klaus Iohannis, în urmă cu o săptămână, un proiect de ordonanță de urgență care prevede înființarea unei structuri în Parchet care să investigheze crimele împotriva umanității.
Această structură ar urma să funcționeze în cadrul Parchetului General, cu 25 de procurori și 20 de polițiști, iar domeniul de activitate ar fi investigarea crimelor împotriva umanității din perioada 1945-1990.