Teodor Meleşcanu, reclamat şi reclamant: CCR a amânat deciziile

UPDATE. Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat pentru joi decizia asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională cu fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall, au precizat, miercuri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

UPDATE: Curtea Constituţională a României a amânat pentru joi decizia privind sesizarea referitoare la alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului, au precizat, miercuri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Potrivit unor surse, decizia de amânare a fost luată pentru că judecătorul Marian Enache a lipsit din motive medicale.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

Curtea Constituţională a României ar putea pronunţa, miercuri, o decizie privind sesizarea referitoare la alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului.

Sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor hotărârii pentru alegerea preşedintelui Senatului, formulată de 33 de senatori, a fost luată prima dată în discuţie în şedinţa din data de 16 octombrie, când CCR a dispus continuarea dezbaterilor la 30 octombrie.

Pe 10 septembrie, senatorul ALDE Teodor Meleşcanu a fost ales, în plen, preşedintele Senatului cu 73 voturi „pentru”, Alina Gorghiu, de la PNL, obţinând 59 de voturi.

În data de 11 septembrie, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, anunţa că mai mulţi parlamentari din Opoziţie au semnat o sesizare către CCR privind modul în care Meleşcanu, fost ministru de Externe, a fost ales la conducerea Senatului, având şi susţinerea social-democraţilor la acel moment.

Curtea Constituţională a României (CCR) ia în discuţie, miercuri, şi cererea preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu, de soluţionare a unui conflict juridic între Parlament şi ÎCCJ în privinţa constituirii completurilor de judecată.

Pe 7 noiembrie, Teodor Meleşcanu a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte în privinţa constituirii completurilor de judecată.

„Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact, completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art.73 alin.3 lit.l) şi art.126 alin.4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii”, explica Meleşcanu.

În opinia sa, „dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii”.

„Acest lucru a fost semnalat la început de unele instanţe din ţară care au admis excepţiile de neconstituţionalitate ale unor justiţiabili, sesizând Curtea Constituţională cu această problemă. În acelaşi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizări venite din partea cetăţenilor şi a sesizat, la rândul său, Curtea Constituţională, în legătură cu problema constituirii completurilor de 3 judecători. Prin urmare, era de datoria mea, ca preşedinte al Senatului, Cameră decizională în procedura parlamentară a adoptării legii organice privind organizarea şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art.75 alin.1 şi alin.3 din Constituţia României, să sesizez Curtea Constituţională în legătură cu acest conflict juridic de natură constituţională. Aceasta cu atât mai mult cu cât potrivit art.16 din Constituţia României cetăţenii sunt egali în faţa legii şi nimeni nu este mai presus de lege”, a adăugat Meleşcanu.

Instanţa supremă susţine în punctul de vedere transmis CCR că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ, iar preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului.

Instanţa supremă susţine că, prin dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) şi f) din Legea 304/2004, Parlamentul a abilitat, în mod explicit, Colegiul de conducere al ÎCCJ să aprobe Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi şi să exercite atribuţiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ.

De asemenea, în cuprinsul Legii 304/2004, Parlamentul a reglementat exclusiv numărul de judecători care formează completurile de la Secţia penală, iar organizarea executării Legii 304/2004 impune stabilirea, prin acte subsecvente, a modalităţilor concrete de formare nominală a completurilor de judecată.