Un martor a povestit în instanţă cum i s-a cerut să intermedieze vânzarea unor capre de la ferma lui Toni Greblă UPDATE

UPDATE: Printre martorii audiaţi s-a aflat şi avocatul Adrian Georgescu, care a relatat modul în care o persoană i-a solicitat să întocmească un contract de vânzare-cumpărare pentru nişte capre de la o fermă ce îi aparţinea lui Toni Greblă.

Martorul a spus că, în anul 2015, a făcut un denunţ la DNA, în contextul în care Adrian Băluţescu, un apropiat al lui Toni Greblă, i-a solicitat să redacteze un contract de vânzare-cumpărare pentru nişte capre, vânzător fiind Greblă, iar cumpărător era Dănuţ Frunză.

„Pentru că Băluţescu urma să-mi indice alte persoane în calitate de vânzător-cumpărător în afară de Toni Greblă şi Dănuţ Frunză, mi s-a părut suspect să redactez un atare înscris, motiv pentru care am hotărât să aduc la cunoştinţa DNA despre această solicitare. Băluţescu era cercetat pentru o infracţiune de trafic de influenţă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova şi beneficiase de o soluţie de clasare. De asemenea, un motiv care m-a determinat să formulez denunţ a fost refuzul lui Băluţescu de a încheia un contract de asistenţă juridică, în baza căruia să redactez contractul de vânzare-cumpărare despre care am vorbit anterior. Băluţescu mi-a spus să redactez contractul pe baza unor copii ale unor acte de identitate privind alte persoane. Din informaţiile puse la dispoziţie de Adrian Băluţescu rezultă că era vorba de încheierea unui contract pentru un număr de capre, în valoare de 300 de euro fiecare. Preţul total era de 15.000 de euro, iar plata urma să se facă în două rate: 5.000 avans şi 10.000 euro când animalele ajungeau la ferma lui Dănuţ Frunză din Braşov. Potrivit lui Băluţescu, caprele se aflau la o fermă aparţinând lui Toni Greblă”, a declarat martorul.

Avocatul a mai spus că nu s-a întâlnit niciodată cu Toni Greblă, însă ştie că fostul senator s-a văzut cu Adrian Băluţescu şi Dănuţ Frunză la o fermă din Corabia.

Alte articole

Se cere demiterea șefului AEP: „Organizarea de noi alegeri prezidențiale nu se poate face cu Toni Greblă”

Mai multe organizaţii neguvernamentale şi experţi electorali solicită demisia preşedintelui AEP Toni Greblă

„Deşi am primit invitaţie, nu am mers la acea întâlnire, pentru că aveam copilul bolnav. Îmi amintesc că eram în maşina lui Băluţescu şi acesta l-a sunat pe Toni Greblă şi i-a cerut să ne întâlnim toţi trei în Bucureşti. Toni Greblă a declinat întâlnirea şi a invocat probleme de serviciu la Curtea Constituţională. Ştiu sigur că vorbea Toni Greblă, pentru că are o voce inconfundabilă. Băluţescu mi-a cerut să mă întâlnesc cu Toni Greblă, pentru a-mi demonstra că el are cunoştinţe cu cineva cu statut social. Nu m-am întâlnit vreodată cu Toni Greblă. L-am văzut pentru prima dată în sala de judecată. În legătură cu sumele de bani, am avut o discuţie cu Băluţescu că nu se poate face un transfer de bani şi Băluţescu argumenta că domnul Greblă este într-o jenă financiară. Suma era destul de mare, în sensul că nu se poate face un transfer de bani”, a mai afirmat martorul.

Tot la acest termen de judecată, a fost audiat şi Daniel Burlan, fost director al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO).

Daniel Burlan a declarat că în anul 2015 a fost audiat la DNA, iar procurorii au pus presiune pe el.

„Au pus puţină presiune pe mine. Mi-au spus: ‘cu tine trebuie să discutăm altcumva’ (…). Toni Greblă mi-a cerut să-l primesc pe inculpatul Mihai Prundianu, pe vremea când eram director la SNLO. Toni Greblă nu mi-a spus problema pentru care Prundianu va veni la mine şi nici nu mi-a cerut să îl ajut cu ceva. Prundianu era interesat să cumpere cărbune de la SNLO. Toni Greblă a trimis mai multe persoane la mine, care mergeau în audienţă la el şi erau nemulţumite de exproprieri”, a relatat martorul.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 22 aprilie.

ŞTIREA INIŢIALĂ:

Toni Greblă, a declarat, luni, în legătură cu protestele judecătorilor şi procurorilor, că „s-a întors lumea cu susul în jos” dacă el este la Instanţa supremă şi magistraţii în stradă.

Procurorul DNA a cerut, la termenul trecut, ascultarea în sala de judecată a interceptărilor din dosar, fiind nemulţumit de faptul că instanţa de fond a apreciat aceste convorbiri drept „simple declaraţii banale, prieteneşti”, potrivit Agerpres.

DNA a solicitat şi reaudierea a 28 de martori, motivând că declaraţiile date de aceştia în timpul urmăririi penale conţin aspecte diferite faţă de cele date la instanţa de fond.

De asemenea, procurorul a solicitat să fie luate în considerare mai multe articole din presa locală privind participarea lui Toni Greblă la campania electorală din 2012.

Toni Greblă şi ceilalţi inculpaţi din acest dosar au anunţat că nu mai doresc să fie audiaţi în sala de judecată.

Pe 11 mai 2018, un complet de trei judecători de la Instanţa supremă l-a achitat pe Toni Greblă în dosarul în care a fost trimis în judecată în 2015 pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituire a unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii.

În acelaşi dosar, au fost achitaţi oamenii de afaceri Ion Bîrcină şi Mihai Prundianu, dar şi Gheorghe Grecu şi Victor Dolghi.

DNA susţinea că, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiilor de senator (2010 – 2013) şi judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), a pretins şi primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro.

De asemenea, Toni Greblă este acuzat că ar fi primit folosinţa gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648 lei; suma de 1.200 de lei; materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare din 2012 pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973 lei.

În schimbul acestora, potrivit procurorilor, Greblă i-ar fi promis lui Bîrcină că va interveni şi va determina funcţionari publici – din cadrul societăţilor şi companiilor naţionale cu capital de stat, ministere, autorităţi publice centrale şi locale – să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de omul de afaceri să obţină contracte comerciale sau alt tip de facilităţi comerciale.