Capitala ţării, Bucureşti, a fost martora celor mai grave violenţe din ultimii 20 de ani, protestatarii dând foc la cauciucuri şi încăierându-se cu forţele de ordine. Zeci de oameni au fost răniţi, iar centrul oraşului a fost vandalizat, aminteşte sursa citată.
The Economist scrie că revoltele au fost declanşate de un conflict public între popularul medic Raed Arafat şi preşedintele Traian Băsescu, pe tema unui proiect de lege privind privatizarea sistemului medical de urgenţă, creaţia lui Arafat.
Manifestaţiile pro-Arafat au început la 13 ianuarie şi au atins punctul culminant al violenţelor două zile mai târziu, „graţie” în parte suporterilor huligani, obişnuiţi să se bată cu poliţiştii. La 16 ianuarie poliţia a făcut peste 100 de arestări, fapt ce a oprit în mare violenţele, dar nu a potolit furia. Pe măsură ce protestele s-au extins, guvernul român a anunţat că va regândi planurile privind sistemul de sănătate. La 17 ianuarie, executivul român i-a dat lui Arafat postul înapoi, angajându-se să-l includă pe acesta în echipa care ar urma să revizuiască proiectul de lege.
Însă protestatarii aveau alte planuri. Nu mai puţin de 10.000 de oameni şi-au continuat protestele în 60 de oraşe din întreaga ţară, cerând alegeri anticipate şi demisia lui Băsescu. Mai mulţi manifestanţi le-au declarat jurnaliştilor că tratamentul care i-a fost aplicat lui Arafat a fost doar „scânteia” care a declanşat protestele, dar că furia lor este mult mai profundă. Manifestanţii au o arie amplă de nemulţumiri, de la sărăcie la efectul măsurilor de austeritate legate de un program al FMI şi până la o creştere incoerentă a impozitelor. Unii chiar au cerut întoarcerea României la monarhie.
La mişcarea de protest participă un amestec ciudat de studenţi, pensionari şi săraci. Până acum protestatarii s-au ţinut deoparte de orice fel de afiliere politică, mai scrie The Economist, amintind că reprezentanţi ai opoziţiei care s-au aventurat în Piaţa Universităţii, inima protestelor, au avut parte de o primire rece. Totuşi, în condiţiile în care la sfârşitul lui noiembrie urmează să aibă loc alegeri generale (apelurile ca acestea să se desfăşoare mai devreme este puţin probabil să fie luate în seamă), protestele marchează „startul campaniei electorale”, spune Sorin Ioniţă, analist la Expert Forum.
Sondajele de opinie creditează opoziţia cu un sprijin mai mult decât dublu faţă de Partidul Liberal Democrat, aflat la guvernare. Aceasta înseamnă că, din noiembrie, Traian Băsescu, al cărui mandat expiră în 2014, s-ar putea vedea în postura de a conlucra cu un premier mai puţin docil decât Emil Boc, comentează The Economist. Concluzia publicaţiei britanice este aceea că, deşi poate naviga pe apele învolburate ale prezentului, fostul căpitan de navă trebuie să se aştepte la furtuni pe viitor.