Dezvoltarea acestor sisteme durează de cinci ani, potrivit cotidianului britanic, care se bazează pe documente obţinute de la fostul consultant al serviciilor secrete de informaţii Edward Snowden, în prezent refugiat în Rusia, potrivit Mediafax.
Aceste dezvăluiri au loc în contextul în care Europa şi Asia se află în plină polemică cu Statele Unite cu privire la colectarea în masă de date de către Washington şi în care Edward Snowden a relevat colaborarea strânsă dintre Cartierul General pentru Comunicaţii al Guvernului britanic (Government Communications Headquarters, GCHQ) şi corespondentul său american, Agenţia americană pentru Securitate Naţională (NSA)
Într-un raport GCHQ despre partenerii săi europeni datând din 2008 şi citat sâmbătă de către The Guardian, Agenţia britanică îşi exprimă „admiraţia faţă de capacităţile tehnice” ale serviciilor de informaţii externe germane BND.
BND are „un potenţial tehnologic enorm şi un bun acces la centrul Internetului – ei supraveghează deja cabluri de fibre optice de 40 de gigabiţi şi 100 de gigabiţi” pe secundă, se arată în acest raport. În 2012, GCHQ era capabilă să supravegheze doar cabluri de 10 gigabiţi pe secundă, precizează ziarul.
The Guardian scrie totodată că GCHQ „a jucat un rol esenţial în consilierea omologilor săi europeni cu privire la modul în care să ocolească legile naţionale menite să limiteze puterea de supraveghere a agenţiilor de informaţii”.
„Ajutăm BND să obţină o reformă (…) a legislaţiei foarte restrictive în materie de interceptări (ale comunicaţiilor) în Germania”, se precizează în raportul GCHQ citat de ziar.
În cazul Franţei, bine evaluată în acest document, Direcţia Generală pentru Securitate Externă (DGSE) dispune „de un avantaj, având în vedere relaţiile sale cu o societate de telecomunicaţii, care nu este numită”, potrivit The Guardian. GCHQ „speră să obţină un profit de pe urma acestei relaţii pentru operaţiunile sale”, adaugă ziarul, precizând că GCHQ a format membri din cadrul DGSE pentru „operaţiuni interdiciplinare pe Internet”.
În ceea ce priveşte Spania, Centrul Naţional spaniol de Informaţii (CNI) proceda, cel puţin în 2008, la o supraveghere în masă a telecomunicaţiilor pe Internet prin intermediul unei societăţi britanice.
De asemenea, GCHQ îşi exprimă satisfacţia faţă de adoptarea în 2008, în Suedia, a unei legi care permite culegerea de date Internet şi telefonice transmise prin cabluri de fibră optică.
Dezvăluirile provenind de la Edward Snowden, începând din iunie, au provocat o polemică puternică în Statele Unite şi în lume asupra atingerilor aduse libertăţilor publice şi vieţii private.