În calitate de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Kovesi a vizat prim-miniştri, miniştri în funcţie şi foşti miniştri, primari şi membri ai Parlamentului, înainte de demiterea sa, la ordinul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în iulie 2018. The Guardian invocă declaraţia ministrului Justiţiei conform căreia UE nu a fost avertizată în legătură cu „abuzurile comise de Laura Codruţa Kovesi“ când a condus DNA şi a promis că va transmite miniştrilor Justiţiei din statele UE motivele care au dus la demiterea acesteia.
Comentariile lui Toader atrag atenţia asupra corupţiei generalizate din ţara sa, subliniază The Guardian, amintind că, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a avertizat România că lupta împotriva corupţiei este în regres, punând accent pe presiunea exercitată asupra DNA, în timp ce unii diplomaţi europeni consideră că România ar trebuie să facă obiectul sancţiunilor privind statul de drept, dacă Guvernul va continua să propună amnistia pentru a salva politicienii condamnaţi pentru corupţie.
The Guardian menţionează că Laura Codruţa Kovesi este considerată cea mai bună opţiune, înaintea candidaţilor german şi francez şi că aceasta a declarat într-un interviu acordat publicaţiei în 2015 că Guvernul român încearcă să priveze DNA de instrumentele sale şi să limiteze posibilităţile de investigare.
Conform publicaţiei, România, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, nu poate bloca prin veto numirea procurorului-şef al Parchetului European, întrucât aceasta se face cu votul majorităţii statelor membre UE şi al Parlamentul ui European, ceea ce înseamnă că nicio ţară nu poate bloca un candidat.