Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în ţara ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere spectaculoasă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă, scrie Agerpres.
Şefa guvernului finlandez Sanna Marin nu a exprimat o opinie pe acest subiect, dar a precizat că o decizie va trebui luată până la jumătatea lunii iunie.
Ea a spus că obiectivul este ca Finlanda şi Suedia, care sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor ’90 prin intermediului programului ‘Parteneriat pentru Pace’, să ia decizii similare aproximativ în acelaşi timp.
Invazia rusă din Ucraina a dus la o intensificare a dezbaterii asupra acestui subiect şi în Suedia, dar în Finlanda opiniile publicului par să se fi modificat mai rapid.
Suedia și Finlanda se află în proces de aderare de câțiva ani și îndeplinesc toate condițiile, dar mai este nevoie de un vot oficial în parlamentele celor două țări nordice.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Aderarea Finlandei şi Suediei la NATO ar fi o lovitură puternică pentru regimul lui Vladimir Putin.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, dacă Finlanda și Suedia vor adera la NATO, atunci Rusia va trebui să „reechilibreze situația” prin propriile măsuri.
Dacă cele două țări se alătură alianței, „va trebui să ne facem flancul vestic mai sofisticat în ceea ce privește asigurarea securității noastre”, a declarat Peskov pentru postul britanic Sky News.