Deşi a fost afectată mai întâi de criza debitelor din zona euro vecină, iar, mai recent, de nervozitatea pieţelor emergente în urma crizei din Ucraina, România a făcut faţă tulburărilor din Europa mai bine decât majoritatea ţărilor.
Ultimele cifre pe tema creşterii economice demonstrează că România a avut cea mai rapidă creştere economică din Uniunea Europeană, în primele trei luni ale anului, PIB-ul său atingând un procent de 3,9% şi depăşind astfel orice estimări anterioare. Potrivit cifrelor furnizate de Banca Mondială, fenomenul survine după ce, în 2013, creşterea economică atinsese deja un procent de 3,5%, după o creştere mai slabă, de numai 0,4% în 2012, adică în momentul culminant al crizei din zona euro.
Încurajator este mai ales faptul că actuala creştere economică a României dă semne că ar persista. În timp ce, anul trecut, creşterea PIB-ului s-a datorat mai ales exporturilor – în bună parte, datorită recoltelor bogate – ultimele cifre demonstrează că actuala creştere se datorează cererilor sporite de pe piaţa internă.
Creşterea salariului minim din luna ianuarie a încurajat consumul, iar producţia industrială, mai ales din domeniul producţiei de automobile, câştigă şi ea teren. Noi cifre demonstrează că, în luna mai, salariile lunare au crescut cu 4,4% comparativ cu anul anterior, în timp ce, în luna aprilie, producţia industrială a crescut cu 10,9%.
„La nivel general, noile cifre întăresc speranţele într-o creştere solidă a PIB-ului în trimestrul II din 2014, după ce, la nivel anual, creşterea a fost de 3,9%, în special datorită exporturilor şi producţiei indutriale”, se arată în comunicatul Eurobank.
Eurobank estimează că, în acest an, PIB-ul României va înregistra o creştere de 3%, depăşind estimările anterioare, care fuseseră de 2,7%. Dar această estimare nu este singura: în iunie, Banca Mondială şi-a mărit estimările la adresa economiei României de la 2,5% la 2,8%. La începutul anului, banca centrală a României a semnalat că va continua reducerea dobânzilor, dând astfel de înţeles că şi redresarea va continua.
Totuşi, mai rămân unele riscuri. Agravarea crizei din Ucraina a scăzut entuziasmul faţă de economia regiunii în general, iar redresarea încă anemică din zona euro ar putea îngreuna dezvoltarea. În plus, deşi cererea de pe piaţa internă este în creştere, cheltuielile din sectorul public şi investiţiile private sunt încă la nivel scăzut, dând astfel de înţeles că România mai are de mers până să se reechilibreze.