Theresa May urmează să le prezinte deputaţilor, în săptămâna care începe la 3 iunie, proiectul de lege cu privire la Brexit, o versiune revizuită şi completată care cuprinde Tratatul retragerii încheiat cu Bruxellesul, pe care deputaţii l-au respins deja în trei rânduri.
În cazul – improbabil – în care deputaţii adoptă textul, de această dată, prin proiectul de lege care le va fi supus la vot, Regatul Unit ar putea părăsi UE încă de la 31 iulie, cu un acord care prevede o tranziţie şi care amortizează şocul.
Dacă deputaţii resping din nou, în iunie, acordul divorţului şi nu se găseşte altă soluţie până la sfârşitul lui octombrie, Regatul Unit ar putea cere UE o nouă amânare, întrucât nici deputaţii britanici şi nici europenii nu doresc o ieşire fără acord (”no deal”).
Regatul a obţinut o amânare până cel mai târziu la 31 octombrie, în vederea unei ieşiri din UE, în contextul în care Brexitul trebuia să aibă loc la 29 martie. Un ”bilanţ de etapă” cu privire la Brexit este prevăzut la summitul european de la sfârşitul lui iunie.
„Scenariul „no deal”
Acest scenariu, temut de mediile economice, ar însemna o ieşire fără tranziţie din UE, iar relaţiile între regat şi Uniune ar fi atunci reglementate prin Organizaţia Internaţională a Comerţului (OIC), după ce ţara iese de pe o zi pe alta din piaţa unică şi uniunea vamală. În cazul în care deputaţii resping a patra oară acordul Brexitului al Theresei May, zilele conducătoarei conservatoare vor fi numărate, iar succesorul său nu poate fi decât un susţinător al Brexitului.
El sau ea va alege, la acel moment, dacă preferă un Brexit dur, care să permită ţării să-şi încheie propriile acorduri comerciale, aşa cum vor susţinătorii acestei poziţii, sau dacă vrea să negocieze din nou cu UE – însă Uniunea a anunţat că este posibil un singur acord, cel încheiat cu May.
UE şi Regatul Unit şi-au intensificat, în ultimele luni, pregătirile în vederea eventualităţii unui ”no deal”, cu atât mai credibil cu cât favoritul activiştilor consevatori la succesiunea lui May la conducerea Partidului Conservator – şi deci a Guvernului – este marele apostol al Brexitului Boris Johnson, fost ministru de Externe.
Renunţarea la Brexit
O asemenea cotitură poate să aibă loc, ipotetic, în cazul unui nou referendum care să răstoarne rezultatul primei consultări. Opţiunea unui al doilea referendum a fost însă respinsă de către deputaţi într-o serie de voturi în Parlament, la jumătatea lui martie.
Theresa May a repus-o pe tapet marţi, pentru a-i atrage pe susţinătorii unei rămâneri în UE să-i susţină proiectul de lege pe care urmează să-l supună la vot la începutul lui iunie, sperând astfel să le obţină susţinerea. Însă şansele ca acesta să fie adoptat într-un final sunt slabe.