Therme a fost amendat pentru discriminare faţă de romi. Complexul spa a contestat sancţiunile în instanţă

Ambele firme au contestat hotărârile de sancționare dictate de CNCD, cerând în instanță, în contencios administrativ, anularea acestora, scrie profit.ro. Procesele sunt în prezent în desfășurare, pe rolul Curții de Apel București. În dosarele respective figurează ca pârâți atât CNCD, cât și persoanele care au reclamat la Consiliu că ar fi fost discriminate pe criterii etnice la Therme.

Citeşte şi Incident la Therme Bucureşti:Tânăr de 30 de ani, operat de urgenţă după ce s-a tăiat în timp ce se dădea pe tobogan

Hotărârile de sancționare a firmelor Therme Nord București SRL și DAB Security SRL pentru discriminare pe criterii etnice nu au fost publicate de către CNCD, fiind furnizate de Consiliu la solicitarea Profit.ro.

Legislația în vigoare nu obligă CNCD să publice hotărârile Colegiului său Director, nici în Monitorul Oficial și nici prin alt mijloc. În schimb, CNCD poate, dacă consideră de cuviință, să oblige entitățile pe care le găsește vinovate de discriminare să publice în mass-media rezumate ale hotărârilor CNCD.

CNCD a dictat cele două sancțiuni la adresa Therme Nord București SRL și DAB Security SRL în urma a două reclamații primite privind presupuse cazuri de discriminare pe criterii etnice, cazuri survenite pe 21 ianuarie, respectiv 23 ianuarie 2016. Acestea au fost relatate pe larg în presă în februarie (de exemplu aici), iar într-unul din ele reclamația la CNCD a fost făcută de către Mihai Neacșu, directorul ONG-ului Centrul Național de Cultură al Romilor.

CNCD a anunțat la acea dată că investighează spețele, însă, după aceea, asupra subiectului s-a așternut tăcerea.

Informațiile relevă însă că, în ambele spețe, Colegiul Director al CNCD a luat măsuri mai dure față de firma de pază DAB Security, dictând în unanimitate două amenzi contravenționale a câte 10.000 de lei, plus obligația de a publica în presă rezumate ale celor două hotărâri de sancționare. În cazul Therme Nord București, hotărârile de sancționare au fost luate cu majoritate de 5 la 2, doi membri ai Colegiului făcând opinie separată, iar sancțiunile au constat în două amenzi contravenționale a câte 5.000 de lei fiecare.

Firma de pază și securitate DAB Security SRL, cu care Therme avea contract, potrivit textelor hotărârilor CNCD, din ianuarie 2016, se află în insolvență din august anul trecut. Din octombrie 2015, angajații DAB Security SRL figurează în tabelul de creanțe al societății cu salarii neplătite în sumă totală de peste 1,43 milioane lei, reprezentând mai mult de o treime din datoriile însumate ale companiei insolvente.

De asemenea, unul dintre asociații DAB Security SRL, Bogdan George Pișcociu, care este și administrator special al companiei, figura în iunie 2015 drept coinculpat într-un dosar de evaziune fiscală, reiese dintr-o încheiere a Tribunalului Brașov. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov din 17 aprilie 2015, dosarul a fost deschis în urma unei plângeri penale a Direcției Generale Antifraudă Fiscală Sibiu, care ar fi reclamat un prejudiciu produs bugetului consolidat al statului prin înregistrarea de cheltuieli fictive cu combustibilul de către SC DAB Security SRL în perioada 2012-2014 de aproape 10 milioane lei.

Eeprezentanții Therme au fost întrebaţi dacă operatorul complexului din Balotești mai are în prezent contract cu firma de pază DAB Security și dacă, în ianuarie 2016, Therme Nord București SRL era la curent cu starea de insolvență a DAB Security SRL, inclusiv cu datoriile acesteia față de salariații săi.

„De la relatarea acestui caz acum aproape un an, în perioada de deschidere a complexului și depunerea contestației la decizia CNCD, luată cu două voturi împotrivă, voturi care susțin în totalitate poziția noastră, în acest dosar nu au apărut elemente noi, iar Therme București își menține declarația de a nu face niciun fel de comentarii până la finalizarea definitivă a acestui caz”, au transmis, pentru Profit.ro, reprezentanții Therme Nord București SRL.

DAB Security SRL nu a răspuns întrebărilor până la momentul publicării acestui material.

În prima din cele două spețe menționate, patru persoane au reclamat la CNCD că „în seara zilei de 21.01.2016 se aflau în incinta centrului spa Therme din Balotești, stând la rând, moment în care au fost înconjurați de aproximativ 12 bodyguarzi care i-au scos pe rând afară, cu mișcări de intimidare, le-au adresat cuvinte umilitoare și li s-a spus că au ordin din partea conducerii.

În replică, se menționează în document, firma de pază DAB Security SRL a susținut, la audierile de la Consiliu, că, în urma unei anchete interne, a ajuns la concluzia că doar doi agenți ai săi au fost implicați în incident.

„În urma analizei incidentului s-a constatat de către DAB Security SRL că agentul a primit prin stație mesaj cum că în parcare un autoturism Audi nu a respectat indicațiile agentului de securitate și a intrat pe sens interzis, iar în incinta centrului aceștia au schimbat traiectoria de mers de la o casă la o altă casă, fapt considerat de agent ca fiind suspect. Astfel, agentul i-a abordat și în acel moment a început conflictul, agentul declarând că d-nul N (unul dintre reclamanți – n.r.) a răspuns. De asemenea, d-nul N nu a fost bruscat, nu s-a folosit violența față de el, iar singurele persoane care s-au apropiat de aceștia au fost doi agenți și nu 10-12, dialogul s-a purtat în marea majoritate a timpului în altă zonă și nu se pune problema ca d-nul N să fi fost umilit în fața altor persoane”, au susținut cei de la DAB Security.

La rândul său, Therme Nord București a afirmat la audieri că singurii implicați în incident au fost agenții DAB Security, fără să fi fost implicat niciun angajat al complexului termal, și a pus la dispoziția CNCD filmarea realizată în 21 ianuarie de camerele de securitate din incinta centrului spa. Compania a depus la dosar și o copie a contractului nr. 2065/2016 dintre Therme Nord București și DAB Security și a subliniat faptul că „SC Therme Nord București este exonerată de orice răspundere în eventualitatea producerii unor evenimente deosebite apărute între personalul prestator și terțe persoane(clienți și/sau furnizori/colaboratori)”.

„Reclamata se apără susținând că aplică o politică strictă de nediscriminare. Se arată că, dacă ar fi vorba de discriminare, de la deschidere până în 05.02.2016 ar fi existat un număr mai mare de plângeri la CNCD și că, din peste 70.000 de persoane, doar un număr de aproximativ 70 de persoane au avut accesul restricționat în incinta centrului spa, pe motive de disciplină”, se arată în hotărârea CNCD.

În document, CNCD mai arată că, potrivit legislației în vigoare, la care se adaugă jurisprudența Curții Europene de Justiție, sarcina probei cade în sarcina celor acuzați de discriminare. Cu alte cuvinte, reclamații sunt cei care trebuie să dovedească că nu se fac vinovați de discriminare, nu reclamanții că au fost discriminați. „Persoana interesată va prezenta fapte pe baza cărora poate fi prezumată existența unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament. În fața Colegiului Director se poate invoca orice mijloc de probă, respectând regimul constituțional al drepturilor fundamentale, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice”, stipulează OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Astfel, CNCD susține, în hotărârea sa, că „reclamații nu au probat în niciun fel faptul că petenții nu au respectat regulile de circulație și au intrat pe interzis în parcarea centrului (deși ar fi putut prin declarații, proces verbal ori filmări). Mai mult, cu privire la proba mărturiei agentului de pază în culpă, Colegiul Director ia act de scrisul și semnătura aparent diferită, chiar modificată a agentului (declarații depuse la dosarele soluționate de CNCD, dosarul în cauză și dosarul nr. 87/2016)”.

„Colegiul Director constată că Regulamentul intern al beneficiarului, reclamat S.C. Therme Nord S.R.L., deși conține dispoziții privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, nu are o dată certă potrivit art. 278 Cod de procedură civilă. Partea reclamată nu a probat că Regulamentul intern depus la dosarul plângerii a conținut prevederi în domeniul nediscriminării anterior celor trei incidente de limitare a accesului unor persoane pe criteriul etnic/rasă. Mai mult, partea reclamată, proprietarul centrului de recreere, depune la dosar un Act Adițional la contractul de prestări servicii pază nr. 2065 din 11.01.2016 prin care reglementează politica de nediscriminare a centrului, respectiv obligația de pregătire a angajaților și colaboratorilor prestatorului, firmei de pază, în domeniu. La 10 zile de la încheierea unui act adițional între beneficiar și prestator, care are ca obiect exclusiv obligații privind respectarea principiului nediscriminării, au loc 3 presupuse incidente rasiste (pe data de 21 ianuarie 2016, 23 ianuarie 2016 și o filmare tip testing la o dată ulterioară primelor două, dar în tot în luna ianuarie 2016). Această realitate generează o prezumție că actul adițional în cauză este unul lipsit de efectivitate, fără dată certă, și că ambele părți poartă răspunderea pentru respectarea principiului nediscriminării în accesul persoanelor la serviciile centrului în cauză. Deși formal, partea reclamată, S.C. Therme Nord București, depune la dosarul plângerii acte interne și un act adițional care conțin prevederi privind respectarea principiului nediscriminării, acestea nu au dată certă pentru a fi stabilit momentul real al încheierii lor, respectiv nu sunt suficiente pentru a proba îndeplinirea obligației de diseminare și implementare efectivă a acestora în cultura organizațională a reclamatei S.C. Therme Nord București. De asemenea, nu poate fi primit argumentul prin care un beneficiar al unui contract de prestări servicii transferă în totalitate responsabilitatea prestatorului asupra activității prin care se decide accesul persoanelor la serviciile în cauză. Partea reclamată, S.C. Therme Nord București nu a avut o delimitare și condamnare publică promtă și efectivă a presupuselor incidente rasiste, ceea ce atrage analiza răspunderii juridice a acesteia”, scrie CNCD în hotărârea sa.

CNCD precizează în document că a luat decizia de sancționare inclusiv pe baza unei filmări „de tip testing” făcute la Therme cu camera ascunsă de terțe persoane, la o dată ulterioară incidentelor reclamate, filmare efectuată tocmai pentru a se vedea dacă la Therme se practică discriminarea pe criterii etnice. Filmarea este invocată ca bază a deciziei de sancționare a celor două firme și în hotărârea CNCD din al doilea presupus caz de discriminare rasială menționat . 

„Tot în materie de probe, Colegiul Director nu poate ignora testingul realizat în contextul celor reclamate, ca o prezumție legală. Un grup de tineri romi au mers la centrul reclamat, însă nu li s-a permis accesul pe motiv că este o petrecere privată. Din filmare reiese clar faptul că centrul era deschis publicului larg și nu un eveniment privat. Chiar SC Cris Guard, firma de pază al cărui agent a restricționat accesul tinerilor romi care realizau testingul, a susținut că agentul a fost într-o eroare de termeni, respectiv era un „contract de evenimente” și nu „eveniment privat”. Astfel, ne aflăm în prezența unei probe indirecte ce presupune probarea faptului cunoscut, vecin și conex că ar putea exista o practică în interzicerea accesului persoanelor de etnie romă în incinta centrului spa”, se afirmă în hotărârea CNCD.