Tiberiu Iacob Ridzi: Starea de sănătate a soţiei mele s-a agravat în penitenciar

Tiberiu Iacob Ridzi l-a însoţit, duminică, pe avocatul Alexandru Chiciu la Secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde este încarcerată Monica Iacob Ridzi, însă nu a putut intra, deoarece au fost epuizate cele patru vizite la care fostul ministru are dreptul.

Ridzi a declarat că starea de sănătate a soţiei sale s-a agravat de când se află în penitenciar.

„Nu se poate acorda acest tip de tratament (necesar pentru bolile de care suferă Monica Iacob Ridzi – n.r.) în penitenciar. Acum este sub tratamentul pe care îl avea în momentul în care a intrat în penitenciar, însă bolile de care suferă au nevoie de alte tipuri de tratament, care nu pot fi acordate aici”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi.

La rândul său, avocatul Alexandru Chiciu, care a intrat la clienta sa, a spus că încearcă să găsească pârghii pentru a o scoate pe Monica Iacob Ridzi din închisoare, întrucât este nevinovată.

„Starea dânsei de sănătate nu este foarte bună, dealtfel acesta este şi unul dintre motivele pentru care vreau să vorbesc cu doamna Ridzi, să vedem ce demersuri putem face pentru eventualul transfer la un penitenciar- spital”, a spus avocatul, înainte de a intra la Ridzi.

Potrivit acestuia, din punct de vedere juridic nu se mai poate face nimic pentru ca Monicăi Iacob Ridzi să îi fie redusă pedeapsa, deoarece hotărârea ICCJ este definitivă.

„Sigur, vom încerca orice demers pe care legea îl va permite, vreau să discut cu dânsa şi să găsim toate pârghiile legale, ca acest om realmente nevinovat să iasă din închisoare”, a adăugat avocatul.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu, declara că în perioada de carantină, de 21 de zile, Monica Iacob Ridzi este ţinută sub observaţie şi are aceleaşi drepturi ca orice alt deţinut, urmând ca după această etapă o comisie de specialitate să îi stabilească regimul de detenţie.

Astfel, Ridzi are dreptul la patru vizite, la colete de maximum zece kilograme, cu un supliment de până la şase kilograme de fructe şi legume, şi până la 20 de kilograme de apă sau băuturi răcoritoare.

De asemenea, Monica Iacob Ridzi are dreptul să facă solicitări speciale, în funcţie de starea sa de sănătate sau dacă are anumite nemulţumiri, solicitări care îi vor fi trecute în dosarul personal şi ulterior analizate de un judecător de drepturi şi libertăţi.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv la cinci ani de închisoare cu executare de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a fost acuzat de abuz în serviciu privind evenimentul organizat în data de 2 mai 2009, Ridzi atribuind contracte „cu dedicaţie” unor firme de prestări servicii pentru organizarea Zilei Tineretului. De asemenea, judecătorii au menținut condamnarea de 5 ani de închisoare cu executare pentru Ioana Vârsta, fostă consilieră a Monicăi Iacob Ridzi.

În schimb, Paul Diaconu, șef al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a MTS (martie — septembrie 2009), a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare, după ce acesta și-a recunoscut vina în instanță și a achitat un prejudiciu de 23.000 lei. La instanța de fond, Paul Diaconu primise 2 ani și 6 luni închisoare cu executare.

De asemenea, Daniela Elena Popa a fost condamnată la 2 ani închisoare cu suspendare, iar George Răzvan Nica Udangiu a primit 3 ani închisoare.

Celelalte condamnări au rămas neschimbate față de instanța de fond, toate pedepsele fiind cu suspendare: Marius Mărcuță — 3 ani, Florin Cătălin Mircea — 2 ani și 6 luni, Octavian Petru Dragomir — 3 ani, Claudia Radu — 2 ani și 6 luni, Petre Toia — 3 ani, Bogdan Iacobescu — 3 ani, Marius Cristian Negrea — 3 ani.

Pe 9 februarie, în pledoariile finale, avocaţii arătaseră, în principal, că clienţii lor au respectat întocmai procedura legislativă în cadrul organizării evenimentelor de la 2 Mai şi că aceştia ar trebui achitaţi.

Procurorul de şedinţă a cerut, însă, respingerea apelurilor făcute de cei condamnaţi şi a susţinut apelul propriu făcut împotriva inculpatei Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne din Ministerul Tineretului la data faptelor, care a primit o pedeapsă cu suspendare în primă instanţă. Procurorul DNA a cerut ca Popa să execute pedeapsa în regim de detenţie, în virtutea funcţiei deţinute, pluralităţii infracţiunilor de care este acuzată şi a gradului ridicat de periculozitate a unora dintre fapte.

La final, în ultimul cuvânt, Monica Iacob Ridzi le-a cerut judecătorilor să-i ofere posibilitatea de a-şi creşte cei doi copii, între care unul mai mic de un an şi jumătate, şi a susţinut că totul i se trage de la faptul că a fost „credulă”.

Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului, a demisionat din PDL în toamna anului 2012, iar la alegerile din 2012 a candidat din partea PPDD, câştigând un mandat de deputat în judeţul Hunedoara.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 27 ianuarie 2014, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

În motivarea sentinţei, magistraţii au arătat că faptele fostului ministru al Tineretului sunt de o „gravitate extremă”, după ce aceasta a angrenat persoane în tentativa sa de a şterge urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie pe care le-a comis.

În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecatori – Iulian Dragomir, Rodica Cosma si Francesca Vasile – descriu tabloul infractional conturat la nivelul ministerului drept unul „dezolant” şi arata ca faptele fostului demnitar si ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticoruptie, dar si de cele rezultate pe parcursul cercetarii judecatoresti. De asemenea, cei trei magistrati explica in detaliu de ce fostul ministru si ceilalti inculpati din dosar au fost condamnati la pedepse cu executare sau cu suspendare.