Tiberiu Niţu a menţionat că toate discuţiile şi punctele de vedere emise în spaţiul public în legătură cu o eventuală intervenţie întârziată a autorităţilor statului la faţa locului, ce ar fi contribuit la decesul victimelor, „echivalează în limbajul procesual penal cu existenţa unor indicii că anumite persoane cu funcţii de natură să coordoneze astfel de activităţi ar fi avut vreo culpă în organizarea intervenţiei la faţa locului”.
„Nu avem în vedere persoane determinate care ar avea vreo formă de răspundere penală cu privire la acest accident aviatic”, a subliniat procurorul general al României.
Întrebat cât anume crede că ar putea dura ancheta, Niţu a spus că ar fi neprofesionist din partea sa să facă estimări asupra unei anchete privind un accident aviatic. „Nu e simplu, e foarte complex, foarte greoi şi orice decizie grăbită sau pripită ar fi de rău augur”, a apreciat procurorul general.
Acesta a menţionat că dosarul este în studiu la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, unde au fost desemnaţi patru procurori care să instrumenteze acest dosar.
„Dumnealor studiază dosarul, îşi întocmesc propriul plan de anchetă şi, cu siguranţă, vor desfăşura activităţi în mod ritmic şi, cum spuneam şi cu altă ocazie, pe măsură ce activităţile vor fi efectuate şi acele activităţi care vor putea fi comunicate public, vă asigur că vom avea o bună comunicare publică”, a mai spus Tiberiu Niţu. El a menţionat că a şi fost realizat un plan de comunicare publică pe acest dosar.
În ceea ce priveşte concluziile rapoartelor medico-legale, procurorul general a precizat că nu are cunoştinţă despre acestea.
„Nu am cunoştinţă despre concluziile rapoartelor medico-legale. Nici nu ştiu dacă au fost întocmite şi redactate rapoartele finale. Ultima oară când am avut o discuţie în legătură cu acest dosar era vorba despre nişte concluzii preliminare, dar eu nu am cunoştinţă despre aceste concluzii”, a declarat Niţu.
El a mai spus că procurorii de caz ar fi în măsură să dea un răspuns. Niţu a subliniat că, în măsura în care comunicarea publică a unor date din dosar nu impietează ancheta, acestea vor fi comunicate presei.
În 4 februarie, dosarul privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni a fost declinat de către Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.
„Din actele de urmărire penală realizate până în prezent a rezultat că se impune audierea unor persoane din cadrul unor instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiei de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă, persoane având calităţi ce atrag competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia parchetelor militare”, se menţiona într-un comunicat dat publicităţii la vremea respectivă de către PCA Alba Iulia.
Astfel, printr-o ordonanţă a PCA Alba Iulia, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a acestei cauze în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia parchetelor militare.
Procurori ai Secţiei de urmărire penală din cadrul PCA Alba Iulia au dispus, în 22 ianuarie, începerea urmăririi penale in rem în cauza privind accidentul aviatic produs în Munţii Apuseni pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului, şi vătămare corporală din culpă.
Două persoane au decedat şi cinci a fost rănite după ce aeronava în care se aflau, de tip BN 2, a căzut în 20 ianuarie într-o zonă împădurită din Apuseni, în zona Vârfului Petreasa, la 1.600 de metri altitudine. Cele şapte persoane aflate la bordul aeronavei, doi membri ai echipajului şi cinci persoane din echipa medicală, se deplasau la Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant.
Epava avionului şi victimele au fost descoperite de către trei săteni din Horea, o comună din judeţul Alba.