Întrebat dacă se poate pune problema prescrierii faptelor lui Vişinescu, şeful Ministerului Public a precizat: „La prima vedere nu se pune problema prescrierii pentru că dacă s-ar fi pus din start (…) nu s-ar fi ajuns la măsura începerii urmăririi penale. Bineînţeles că în cursul investigaţiilor, în cursul urmării penale, pot apărea mai multe excepţii de natură procesuală şi atunci le vom examina pe fiecare în parte”.
În ceea ce priveşte acuzarea unei persoane de genocid, pentru prima dată după Revoluţie, Tiberiu Niţu a arătat că există o diferenţă între a pune sub învinuire şi a pune în mişcare acţiunea penală.
„În primul rând vorbim despre faptul că exista o punere sub învinuire. Există o diferenţă între a pune sub învinuire pe cineva şi a pune în mişcare acţiunea penală, care înseamnă efectiv o punere sub acuzaţie. Noi nu suntem în faza unei puneri sub acuzaţii efectiv. Suntem în stadiul în care am început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii de genocid. Punerea sub învinuire sau începerea urmăririi penale, cum este cunoscut de către public, creează cadrul procesual în care pot fi administrate probe”, a spus procurorul general.
Potrivit lui Niţu, Codul de procedură penală permite procurorilor ca, atunci când în cauză nu sunt la prima vedere elemente prevăzute la art. 10, să poată dispune începerea urmăririi penale.
„Noi considerăm că sunt indicii despre săvârşirea acestei infracţiuni în persoana domnului Vişinescu ca autor al faptei. Am început urmărirea penală, ne-am creat un cadru procesual în care să putem administra probe pentru a trece de la adevărul istoric căutând să identificăm adevărul judiciar. Urmează ca în funcţie de probele pe care le vom administra în cursul urmării penale să stabilim şi eventuale direcţii de acţiune”, a explicat Niţu.