TICHETE DE MASĂ 2018: Ce se întâmplă în acest an cu bonurile şi voucherele de vacanţă

TICHETE DE MASĂ 2018: La fiecare 25 de noi beneficiari ai tichetelor de masă se creează un loc de muncă în sectorul agroalimentar, retail sau horeca. Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 şi 2016, au o eficienţă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe şase „valuri” succesive de impuls economic.

Autorii studiului au descris fiecare „val” astfel:

– primul „val” se referă la generarea de venituri bugetare prin simpla acordare a tichetelor de masă – impozit pe salariu la nivelul angajaţilor care primesc tichete de masă, impozit pe profit la nivelul emitenţilor de tichete;

– al doilea „val” se referă la generarea de impozit pe profit la nivelul retailerilor care acceptă plăţi cu tichete de masă la bunurile alimentare vândute, de TVA la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor, de impozit pe profit la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor;

Alte articole

Marcel Ciolacu, anunț crucial despre tichetele de masă: „Sunt excluse de la calculul pragului de 4.000 de lei”

Proiect de ordonanţă. Guvernul vrea ca tichetele de masă şi bonusurile să fie exceptate de la plafonul de impozitare de 4.000 de lei

– al treilea „val” se referă la generarea de noi locuri de muncă de tip salarial, precum şi de locuri de muncă de tip non-salarial (convenţii de muncă ad hoc sau pe durată determinată sau pe activităţi pre-stabilite) la producătorii de produse agro-alimentare primare, la retaileri, la emitenţii de tichete de masă, la firmele curierat;

– al patrulea „val” se referă la generarea de venituri bugetare (impozit pe profit, impozit pe salariu, contribuţii sociale, TVA) aferente noilor locuri de muncă salariate;

– al cincilea „val” se referă la creşterea consumului de bunuri alimentare (consum efectiv final al gospodăriilor populaţiei) generat de noii salariaţi, precum şi noile persoane ocupate non-salariate;

– al şaselea „val” se referă la generarea de noi venituri bugetare la nivelul TVA aferent consumului suplimentar.

În 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include şi consumul generat de aceste locuri de muncă. De asemenea, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de lei (TVA – 784,4 milioane de lei, contribuţii sociale – 396,4 milioane de lei, impozit pe salariu – 1 miliard de lei, impozit pe profit – 111,6 milioane lei), cu un sold pozitiv pentru bugetul public de 133 de milioane de lei.

Studiul Academiei Române evidenţiază faptul că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%, mai mare decât eficienţa tuturor impozitelor şi contribuţiilor sociale actuale.

Pentru anul 2019, studiul arată că bugetul public ar câştiga 1,4 miliarde de lei dacă toţi bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizaţiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), în condiţiile prevederilor noului Cod Fiscal. Pentru acelaşi an 2019, restrângând comparaţia doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul public câştigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată, comparativ cu acordarea de indemnizaţii de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

Studiul de cercetare „Impactul economic, social şi financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă)” a fost derulat în lunile octombrie-noiembrie 2017, folosind tehnici de analiză calitativă şi cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.