TICHETE DE MASĂ 2022. Inflația a avut un impact major asupra deciziei de cumpărare a angajaților din România și asupra calității alegerilor alimentare ale acestora, arată Barometru FOOD 2022. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost resimțite la alimente și la energie, pentru 86%, respectiv 84% dintre angajații respondenți. Întrebați cum gestionează suma lunară acordată sub formă de tichete de masă, 81% au declarat că folosesc toată suma înainte de finalul lunii și doar 7% spun că suma acordată sub formă de tichete de masă le este suficientă pe întreaga perioadă a unei luni.
Aceeași situație se înregistrează și în Belgia, Bulgaria și Turcia, unde aproximativ 80% dintre angajați folosesc toată suma acordată sub formă de tichete înainte de finalul lunii, media la nivel global situându-se la 66%, arată cea de-a IV-a ediție a studiului anual realizat de Edenred.
Potrivit Barometru FOOD, 9 din 10 angajati români folosesc tichetele de masă pentru prânz, fie că aleg să cumpere alimente pentru a-și pregăti ei masa, cumpără de la restaurant sau comandă online, valoarea actuală a tichetelor de masă fiind mai eficient utilizată în acest mod.
Pentru 20% dintre angajați principalul beneficiu al tichetelor de masă este faptul că reprezintă o soluție practică pentru un prânz, servit în oraș sau acasă, prin care își pot asigura o masă completă și mai echilibrată.
În ceea ce privește obiceiul de a comanda mâncare online, peste 80% dintre angajații români se așteaptă ca restaurantele să își dezvolte oferta de mâncare la pachet și de livrare. Același procent se înregistrează și în țări precum Spania, Turcia, Brazilia, Chile, Peru, peste media la nivel global de 70%.
Sistemul tichetelor de masă are un impact pozitiv asupra activității restaurantelor
95% dintre proprietarii români de restaurante consideră că sistemul tichetelor de masă are un impact pozitiv asupra activității lor pentru că, prin acceptarea tichetelor ca modalitate de plată, atrag noi clienți (80%) și beneficiază de promovarea afacerii (50%).
În ceea ce privește obiceiurile alimentare, proprietarii de restaurante au sesizat o creștere de 28% pentru cererea de preparate sănătoase. La nivel global acest rezultat se ridică la 61%, cele mai ridicate rezultate fiind în Brazilia (70%) și Spania (56%).
Tichete de masă 2022. Ce trebuie să ştie românii după majorarea cu 50% a bonurilor de masă
3 din 5 operatori români de restaurante spun că o ofertă cu preparate sănătoase/echilibrate ar fi apreciată de clienți, iar 68% consideră că aceste preparate sunt la fel de gustoase precum alte variante mai puțin sănătoase. Jumătate dintre ei afirmă și că pregătirea preparatelor sănătoase este mai dificilă. Ca urmare a schimbărilor observate, în ceea ce îi privește pe clienți, 40% dintre proprietarii de restaurante și-au modificat obiceiurile și furnizorii, pentru a putea oferi produse mai sănătoase și preparate cu mai multe ingrediente de la furnizori locali. Acest rezultat se ridică la 61% la nivel global, proprietarii de restaurante din Portugalia, Slovacia și Turcia adoptând cele mai multe măsuri pentru a oferi produse mai sănătoase, obținute local.
Una din provocările cu care se confruntă restaurantele din România este risipa alimentară. Jumătate dintre proprietarii de restaurante au implementat măsuri pentru a combate acest fenomen, precum: adaptarea meniului sau a rețetelor (37%), managementul stocurilor, oferirea la pachet a porțiilor rămase (12%) sau donarea preparatelor rămase către personalul propriu. La nivel global, țările unde proprietarii de restaurante au implementat cele mai multe măsuri pentru reducerea risipei alimentare sunt Turcia (93%) și Slovacia (90%).
Barometru FOOD este un sondaj anual, realizat în cadrul proiectului FOOD (Fighting Obesity through Offer and Demand), cel mai mare program european de educație alimentară care promovează obiceiurile alimentare sănătoase. În România, sondajul a fost realizat pe un eșantion de 2,436 de angajați și 60 proprietari de restaurante, în decursul lunii septembrie 2022.
Tichete de masă 2022. Deși bonurile de masă pot face parte din pachetul salarial acordat unui angajat, ele nu fac parte și nu se scad din salariul de bază, așa cum este stipulat în contractul individual de muncă. Tichetele de masă sunt beneficii extrasalariale, adică se dau în afara salariului de bază trecut în contract.
Fie că sunt menționate în contractul de muncă, indiferent dacă este trecut și cuantumul acestora, sau sunt acordate ca urmare a unor prevederi ce se regăsesc în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern, tichetele de masă nu intră în cuantumul salariului de bază.
Ministrul Muncii anunţă ce sume în plus vor primi pe card bugetarii în septembrie. Proiect ordonanţă
Dacă angajatorul acordă tichete de masă (firmele nu sunt obligate să ofere tichete de masă, ele pot alege dacă o fac sau nu), salariații care vor primi și aceste bonuri, și salariul net lunar, respectiv salariul de bază trecut în contractul de muncă din care se scad impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii, pe lângă celelalte indemnizații sau sporuri care se regăsesc în documentele de muncă.
Angajatorii care plătesc angajaților un salariu net mai mic (decât ar trebui în mod normal) cu o sumă egală cu valoarea tichetelor de masă acordate acționează contrar legii. Dacă descoperă o astfel de situație, salariații nedreptățiți se pot adresa inspectoratului teritorial de muncă de care aparține angajatorul.
Singura legătură dintre salariul de bază și tichetele de masă este cea a plății impozitului pe venit de 10% aplicabil valorii tichetelor de masă acordate, care se reține și se achită de către angajator din salariul net acordat angajatului, scrie avocatnet.ro
Reamintim o serie de alte aspecte importante legate de acordarea tichetelor de masă salariaților: acestea se acordă pentru fiecare zi de muncă lucrată efectiv (pentru zilele de concediu medical sau de odihnă nu se acordă), se dau și salariaților part-time sau celor cu program de lucru inegal (dacă se acordă la nivelul întregii firme), nu pot face obiectul unei executări silite și nu pot fi incluse în cuantumul salariului minim brut pe care angajatorul este obligat să îl acorde.
In data de 22 iunie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr 613, Legea nr. 187/2022, care prezintă majorarea valorii tichetului de masă pentru fiecare zi lucrată la 30 de lei. Noua valoare se aplică începand cu data de 1 iulie 2022, dar ulterior acestei date angajatorii pot decide sa acorde si diferenta de valoare pentru luna iunie 2022.
Pentru ambele “tabere” implicate în desfășurarea relațiilor profesionale, respectiv angajaţi şi companii, tichetele de masă se numără printre cele mai apreciate beneficii extrasalariale. Conform dispoziţiilor în materie (Legea nr.165/2018), tichetele de masă sunt în fapt bilete de valoare acordate salariaților, lunar, sub forma unei alocaţii individuale de hrană. Un aspect important, acestea pot fi utilizate numai pentru achitarea contravalorii mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.
Din perspectiva modalităţii de primire, angajatorul transferă lunar salariaţilor valoarea tichetelor de masă în conformitate cu numărul de zile lucrate din perioada respectivă, din platforma digitală de comenzi myedenred.ro. Cu alte cuvinte, angajatul poate primi în fiecare lună un număr de bonuri de masă echivalent cu numărul de zile lucrate efectiv.
De reţinut, beneficiul extrasalarial sub forma tichetului de masă prezintă numeroase avantaje fiscale. Prin urmare, menţionăm faptul că aceste bilete de valoare implică scutire de la plata taxelor sociale şi reprezintă cheltuieli deductibile de la plata impozitului pe profit (facilităţi fiscale care se întâlnesc şi în cazul tichetelor cadou, culturale sau al voucherelor de vacanţă).
Creşterea valorii nominale maxime a bonurilor de masă în 2022 la 30 de lei se datorează unui amendament formulat la propunerea legislativă (PLx 515/2019 din 28 octombrie 2019) menţionată anterior. Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor a jucat un rol fundamental în acest sens.
Proiectul de lege a primit undă verde din partea Camerei Deputaţilor (în calitate de for decizional) cu 238 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și șase abțineri.
Astfel, în sensul legii valoarea nominală a unui tichet de masă în 2022 nu poate depăşi suma de 30 de lei.” Totodată, angajatorii pot acorda suplimentar, în luna iulie 2022, tichete de masă având valoarea corespunzătoare diferenței dintre valoarea stabilită la art.I pct.1 din prezenta lege, adică maximum şi valoarea acordată în luna iunie 2022 (20,17 lei) corespunzător zilelor lucrate în această lună.
Rezumând, începând cu data de 1 iulie 2022, valoarea maximă a tichetului de masă devine 30 lei/ zi lucrată! In plus, companiile pot acorda diferența de până la 30 lei/zi lucrată și pentru tichetele deja acordate în luna iunie.
TICHETE DE MASĂ 2022. Veste bună pentru milioane de angajaţi, creşte cu 50% valoarea bonurilor
De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile actului normativ menţionat, valoarea nominală prevăzută la art.I pct.1 (maximum 30 lei/tichet de masă/zi) se va aplica și în semestrul II al anului 2022, precum și în primele două luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv februarie şi martie 2023.
Cum influențează aceste modificări activitatea IMM-urilor?
În contextul modificărilor socio-economice din ultimii ani, tichetele de masă reprezintă un instrument valoros care poate influența în mod real creșterea beneficiilor angajaților și dezvoltarea sectorului antreprenorial. Cu timpul, unele firme (mai ales întreprinderile mici şi mijlocii) au tendința de a rămâne fidele unor modele de business prea mult timp. Uneori, angajatorii sunt focusaţi atât de mult pe sarcinile lor, încât uită cât de vital este să-și alinieze perspectivele în funcţie de ultimele tendințe în materie.
Conform statisticilor Edenred, peste 50% dintre salariații din România primesc tichete de masă de la angajatori. Însă, contrar acestor date, mulți angajatori sunt de părere că tichetele de masă reprezintă un beneficiu extrasalarial pe care doar companiile mari îl pot acorda. Însă, și IMM-urile pot beneficia de aceste oportunități avantajoase sub forma biletelor de valoare. Mai mult, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii nu ar trebui trecut cu vederea deoarece, potrivit rapoartelor UE, aproximativ nouă din zece companii sunt IMM-uri, fiind practic motorul economiei europene.