Tichete de masă 2023. S-a aflat motivul pentru care TREI milioane de români rămân fără bonuri de masă de la 1 ianuarie 2024

Tichete de masă 2023. Motivul real din spatele înlocuirii tichetelor de masă cu bani cash ţine de sistemul de impozitare, deoarece pentru tichetele de masă se plătește doar impozitul pe venit, nu și CAS sau CASS, iar Guvernul are nevoie d emai mulţi bani la buget.

Proiectul care urmează să fie definitivat săptămâna aceasta spune că, de la data de 1 ianuarie 2024, sumele aferente tichetelor de masă vor fi adăugate salariilor fără a fi impozitate în plus, spun guvernanții. Organizația patronală HORA a protestat vehement împotriva măsurii propuse susținând că astfel se creează o situație riscantă în care singura masă certă a 3 milioane de oameni este pusă sub semnul întrebării, decizia schimbând totodată dramatic destinația banilor în contextul economic actual.

Tichetele de masă pot fi folosite exclusiv pentru achitarea meselor sau pentru achiziționarea alimentelor. Aproximativ trei milioane de angajați români primesc tichete de masă în prezent.

Din anul 2022, acestea se emit exclusiv pe suport electronic. Un angajat primește aproximativ 20 de tichete pe lună. Valoarea unuia este de 35 de lei. Ultima dată, tichetele au crescut în această vară, iar o nouă creștere va avea loc de la 1 ianuarie 2024, când un tichet va ajunge la 40 de lei.

Alte articole

TICHETE DE MASĂ 2024. Ce nu se poate cumpăra cu bonurile de masă majorate de la 1 octombrie, amenzile sunt uriaşe

DOCUMENT TICHETE DE MASĂ 2024. Creşte valoarea bonurilor de masă

În ceea ce privește sistemul de impozitare, pentru tichetele de masă se plătește doar impozitul pe venit, nu și CAS sau CASS. Potrivit unor surse guvernamentale citate în presă în momentul vehiculării proiectului de ordonanță de guvern, nu se va schimba regula și nu se va trece la plata contribuțiilor sociale obligatorii dacă angajații vor primi bani.

Protestul organizațiilor patronale: ”Nu înţelegem măsura absurdă prin care s-a decis acordarea de tichete de masă şi în bani”

Organizaţia HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti, care doreşte o legislaţie menită să încurajeze şi să susţină investiţiile, reprezentând afacerile din întreg sectorul, de la restaurante, hoteluri, cafenele, până la baruri şi companii de catering.

Aceștia s-au declarat îngrijorați de modul în care va acționa guvernul în ceea ce privește tichetele de masă: „Nu înţelegem măsura absurdă prin care s-a decis acordarea de tichete de masă şi în bani şi vă solicităm domnule premier Marcel Ciolacu să păstraţi tichetele de masă aşa cum sunt ele în România de peste 25 de ani, pe cardurile specifice de tichete pe care le folosesc deja peste 3 milioane de angajaţi. Nu creaţi o situaţie riscantă în care să fie pusă sub semnul întrebării singura masă certă a 3 milioane de oameni! Cardurile de masă sunt acordate angajaţilor pentru a mânca la prânz, iar, prin modificarea pe care intenţionaţi să o faceţi, riscaţi să deschideţi o cutie a Pandorei şi să schimbaţi în mod dramatic destinaţia acestor bani, transformându-i în lichidităţi care vor ajunge în alte zone ale economiei, pe care acum încercaţi să le reglementaţi, cum ar fi jocurile de noroc”, avertizează organizaţia HORA.

Conform unei analize a datelor financiare recente realizată de Frames, afacerile companiilor din zona de servicii de servire a mesei ar putea înregistra o scădere de peste 6 miliarde de lei în 2024 prin adoptarea măsurii de a permite şi acordarea în cash a tichetelor de masă.

Sindicaliștii au justificat poziția luată prin faptul că tichetele de masă sunt acordate în peste 45 de ţări, exclusiv pe carduri dedicate care pot fi utilizate pentru a mânca la prânz. ”De peste 60 de ani, tichetele de masă au încurajat angajaţii să mănânce la prânz, iar această politică a avut un impact semnificativ asupra productivităţii muncii. Organizaţia Mondială a Muncii şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au analizat impactul pozitiv al funcţionării acestui instrument de politică socială şi au considerat că în România implementarea acestui instrument a adus doar beneficii. Sănătatea unui popor, pe lângă nivelul de educaţie şi de siguranţă, sunt condiţii esenţiale care contribuie la buna dezvoltare a unei ţări. Am apreciat foarte mult faptul că Guvernul intenţionează să mărească numărul de beneficiari şcolari de la 180.000 la 1 milion prin schimbarea programului Masa Caldă în Masă Sănătoasă şi, în egală măsură, am apreciat poziţia partidului pe care îl conduceţi referitoare la dorinţa de a păstra lucrurile bune din economie cum ar fi tichetele de vacanţă şi tocmai de aceea este foarte greu de crezut că ar putea exista o iniţiativă de a distruge sistemul tichetelor de masă creat cu mari eforturi în ani de zile, de mese calde servite în unităţi de alimentaţie publică”, sunt de părere oficialii asociaţiei de profil.

Aceştia menţionează, totodată, că „tichetele de masă nu sunt un moft”, ci „reprezintă o modalitate de protecţie a angajaţilor, care trebuie să mănânce la prânz”.

Tichete de masă 2023. Se taie bonurile de masă, decizia s-ar aplica de la 1 ianuarie 2024

Diferența fundamentală dintre tichete și salariul propriu-zis este faptul că angajatorii beneficiau de un regim mai permisiv de impozitare.

Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane din București a declarat pentru Ziare.com că prin oferirea unor sume de bani în locul tichetelor de masă, guvernanții deschid calea către a pune contribuții sociale și pe această sumă de bani.

”Trăim în țara în care guvernele, de-a lungul timpului, acesta inclusiv, și-au făcut un brand din a stimula consumul de mâncare. În România, consumul de mâncare este un reper în politica publică. Avem cupoane pentru persoanele nevoiașe și politica de plafonare a adaosului comercial la alimente de bază. Mai mult, Guvernul a promis majorarea tichetelor de masă, chiar dacă în realitate nu s-a majorat nimic pentru că majorarea era mâncată de impozite. Trăim într-o țară în care guvernul e permanent interesat să arate că dă de mâncare. Dacă așa stau lucrurile, e un paradox să ne explicăm că vine acum guvernul și spune că nu ne mai dă de mâncare. Este contra interesului politic al acestor politruci, așa cum a fost exprimat de atâtea ori.”

Economistul a explicat că elucidarea paradoxului constă în creșterea poverii fiscale, în faptul că nu au strâns destui bani la bugetul de stat: ”În momentul în care ai banii cash, salariatul îi poate folosi pentru orice, dar din prisma guvernului, măsura este incongruentă cu mesajul pe care l-au transmis de atâtea ori. Dar decizia luată rezultă din disperarea de a impozita tot ce mișcă, de a nu mai exista excepții. Noi suntem sub presiunea de a elimina orice excepții de la impozitare, iar tichetele de masă intrau în această categorie. Fiindcă guvernanții nu ar fi putut spune deschis că vor impozita mai mult tichetele de masă și valoarea lor va scădea, în consecință au schimbat discursul prin a spune că fac un bine angajaților.”

Prezumția care derivă din faptul că suma de bani nu va fi impozitată cu CAS și CASS în momentul introducerii sale este că guvernanții se vor baza pe cazul anterior al neimpozitării unei părți din salariul minim pe economie. Glăvan susține că promisiunea neimpozitării este o chestiune de timp, cel mult, urmând ca apoi guvernul să lase deschisă poarta pentru majorări viitoare ale impozitelor pentru aceste sume de bani:

”Acum spun că vor rămâne neimpozitate, ca la salariul minim. O parte din salariul minim este neimpozitată, lucru care constituie în momentul de față un alibi. Scopul guvernului este să facă rost de bani. Trebuie să privim lucrurile într-o perspectivă mai lungă de timp și să ne punem problema rațiunilor care modelează comportamentul guvernului. Important este să lași impresia că faci ceva, disimulând adevăratul scop, ori există acea vorbă care spune că impozitarea este arta de a smulge cel mai mare număr de pene cu cel mai mic număr de țipete”, a încheiat economistul.

Tichete de masă 2023. Federaţia Columna-SCOR îşi exprimă îngrijorarea faţă de posibilitatea de a introduce alternativa în bani la toate tipurile de tichete şi subliniază că aceasta ar aduce pierderi semnificative pentru toată economia naţională.

„Federaţia Columna-SCOR a luat act cu îngrijorare de ultimele informaţii care circulă în spaţiul public, inclusiv în mass media, legate de intenţia Guvernului de a introduce alternativa în bani la toate tipurile de tichete, cu aceleaşi facilităţi fiscale, tichete de masa, vouchere de vacanţă, tichete cadou, tichete culturale, tichete de creşă, şi îşi manifestă profunda îngrijorare şi în acelaşi timp dezacordul faţă de această iniţiativă. Dorim să subliniem faptul că o eventuală transformare a tichetelor în bani ar duce la pierderi semnificative pentru toată economia naţională şi ar întoarce România în timp în ceea ce priveşte plăţile cu numerar. într-o lume care tinde constant la digitalizarea totală a plăţilor, în condiţiile în care unele ţări iau în considerare eliminarea completă a numerarului (vezi cazul Danemarcei), toate coroborate cu beneficiile aduse de plăţile digitalizate pentru fiscalizarea operaţiunilor economice. Guvernul României doreşte reîntoarcerea ţării în timp, prin încurajarea plăţilor cash, reactivarea economiei subterane şi blocarea evoluţiei ţării”, susţin reprezentanţii Federaţiei într-un comunicat remis AGERPRES.

Vouchere de vacanţă 2023. Veste bună, s-a decis în ultima şedinţă de Guvern. 1450 de lei pe card şi pentru această categorie de bugetari

Ei atrag atenţia că măsura înlocuirii plăţilor cu tichete pe suport electronic cu plăţile în numerar nu poate avea alte efecte decât eliminarea fiscalizării acestor sume, prin utilizarea acestora în scopuri contrare celor pentru care au fost acordate, în special, pentru asigurarea meselor ori achiziţionarea alimentelor.

„Practic statul doreşte sa ne pună la dispoziţie mecanisme de alimentare a economiei subterane şi de încurajare a retragerilor la ATM-uri. În plus, acordarea sumelor în bani denaturează însuşi scopul avut în vedere de legea generală aplicabilă regimului juridic al tichetelor, respectiv legea nr 165/2018. Ne exprimăm, totodată, surprinderea faţă de tendinţa constantă şi inexplicabilă a mediului politic de a distrage, altera, ori elimina din economie mecanisme care şi-au dovedit eficienţa în timp”, precizează sursa citată.

De asemenea, membrii Columna-SCOR subliniază că tichetele de masă sunt utilizate la scară largă în România, fiind un stimulent util, atât pentru angajaţi, cât şi un instrument de motivare pus la dispoziţii angajatorilor, aşa cum voucherele de vacanţă au impulsionat constant în ultimii ani turismul din România.

„Tichetele de masă trebuie să poată fi utilizate în continuare pe carduri, astfel încât utilizarea acestora să poată fi controlată, iar sumele decontate comercianţilor care deţin terminale POS pentru înlesnirea plăţilor cu acest tip de carduri să fie fiscalizate integral. Ar trebui să ne uităm şi la situaţia din ţările vecine, unde măsuri similare au efect efecte dezastruoase, cum este cazul Cehiei, unde, după 2 ani de la introducerea alternativei în bani la tichete, se constată că măsura costă bugetul public anual între 146 milioane euro şi 215 milioane euro. Tot astfel, studii recente apărute public arată că înlocuirea tichetelor de masă cu numerar ar duce la scăderea cifrei de afaceri a companiilor care oferă servicii de servire a mesei cu până la 30%, iar asta va însemna pierderi de aproximativ 6 miliarde de lei”, mai spus reprezentanţii federaţiei.

Aceştia mai semnalează că, în plus, adăugarea unei taxări suplimentare pentru tichetele de masă de 10%, reprezentând CASS, informaţie care circulă, de asemenea, în mediul public, va crea o presiune suplimentară pe bugetele angajatorilor care nu au previzionat această noua taxă, ceea ce va duce la renunţarea acordării acestor beneficii extrasalarialc.

„În încheiere, dorim să atragem atenţia că astfel de măsuri cu impact major în economie nu pol fi adoptate peste noapte şi pe baza unor criterii doar de unii ştiute, acestea impun în mod necesar implicarea în discuţii a tuturor actorilor din economie impactaţi şi analizate cu toată seriozitatea împreună cu aceştia”, punctează federaţia Columna-SCOR.