Tichete de masă 2024. Culmea austerităţii, mai multe bonuri de masă pentru anumiţi bugetari

Tichete de masă 2024. Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care aduce mai multe modificări legii 296/2023, cunoscută și ca legea austerității, scrie economica.net. Printre altele, nu se vor mai restructura unele instituții din zona administrațiilor locale și vor putea primi bonuri de masă sau indemnizații de hrană mărite o bună parte dintre bugetari.

Serviciile locale specializate de evidența populației, salvamontul, scafandrii civili din cadrul serviciilor de salvare acvatică, precum și toți lucrătorii din ”servicii publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene” scapă de aplicarea mai multor prevederi ale legii 296/2023, cunoscută și ca legea austerității. Este o nouă categorie largă de instituții care beneficiază de derogare de la prevederile respectivului act normativ, în acest caz fiind vorba despre desființarea sau reorganizarea unor entități din zona administrației locale care nu îndeplinesc anumite condiții.

Vouchere de vacanţă de 3250 de lei, tichete de masă în fiecare lună şi acţiuni de 40.000 de lei. Angajaţii din România care primesc salarii majorate din februarie

Tichete de masă 2024. Mai exact, arată un proiect de OUG că instituțiilor de mai sus amintite nu li se mai aplică următoarele prevederi din legea 296:

Alte articole

Se taie din bonurile de masă ale angajaților. Măsura va intra în vigoare de la 1 iulie, odată cu majorarea salariului minim

Tichete de masă 2024. Veste bună, valoarea bonurilor va fi majorată în două etape. Legea merge la promulgare

(1) Începând cu data de 1 iulie 2024, instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/ subordonarea/autoritatea autorităților administrației publice centrale/locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice;

b) activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar.

(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.

(1) se pot desființa/reorganiza/fuziona sau pot transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice, inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților administrației publice locale/centrale/județene, prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare.

(3) Prin desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer al activității către alte structuri organizatorice, inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/ autoritatea/ subordonarea autorităților administrației publice locale/județene/ centrale, trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere, cât și pentru funcțiile de execuție;

b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii

(4) Forma prin care se reorganizează instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1), respectiv: desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer de activitate și număr de personal, se aprobă prin hotărâri ale Guvernului României sau, după caz, prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale/județene.

Pe de altă parte, OUG consultat de noi vine cu o derogare care reduce practic aplicarea a două întregi articole din legea 296 a majorității celor vizați inițial. Mai precis, este vorba despe cele două articole care arătau că valoarea tichetelor de masă sau a indemnizației de hrană nu poate depăși nivelul a două salarii minime brute/pe an.

„Cheltuielile privind drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichete de masă/norma de hrană, indiferent de denumirea acestora, stabilite conform reglementărilor legale sau conform contractelor colective de muncă, nu pot depăși anual contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică. Actualizarea acestor drepturi se face începând cu luna ianuarie 2025”, arată alin 1 din articolul 40 al legii mai sus menționate.

Proiectul de OUG consultat e noi propune ca de le această prevedere să fie exceptați toți cei care au încasat până la 31 decembrie 2023 bonuri de masă cu valoare mai mare decât cea stabilită în articolul de mai sus și care obțin venituri nete mai mici sau egale cu 8.000 de lei pe lună.

Tichete de masă 2024. 880 de lei în plus pentru 3 milioane de români. Analiză Frames

Tichetele de masă au ajuns să reprezinte, în 2024, unul dintre puținele instrumente eficiente în lupta cu inflația care erodează tot mai mult puterea de cumpărare, arată o analiză realizată recent de firma de consultanță fiscală Frames, pe baza datelor de la Registrul Comerțului, Ministerului Finanțelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, și Eurostat.

În contextual actual, piața tichetelor are șanse să marcheze, în 2024, un record istoric, de peste 7 miliarde de euro, cu condiția ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susțină dreptul firmelor de a le oferi angajaților aceste beneficii, fără să le impună noi taxe și impozite. Angajatorii se bazează anul acesta pe faptul că, începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 de lei.

Tichete de masă 2024. Veste proastă pentru milioane de bugetari, majorarea bonurilor este anulată de taxe!

„În sectorul bugetar, statul va oferi o creștere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, iar în economia privată sunt foarte puține companii care vor oferi angajaților creșteri salariale peste nivelul inflației”, afirmă analiștii Frames.

Plusarea bonusării prin prisma tichetelor de masa este considerată de analiști una dintre puținele măsuri menite să susțină puterea de cumpărare a angajaților, într-un an în care inflația va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creșterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent.

Potrivit Frames, valoarea programului de tichete de masă ar putea depăși, în acest an, 31,68 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe lună.

„Sunt peste 3 milioane de beneficiari care își vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. Adăugați și valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanță și a celorlalte tipuri de tichete și am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro. E un pas semnificativ pentru susținerea puterii de cumpărare în condițiile în care, să nu uităm, consumul reprezintă principalul motor al economiei”, afirmă economistul Adrian Negrescu, managerul Frames.

Tichetele de masă au devenit un as în mâneca angajatorilor pentru a încerca să-și fidelizeze angajații
Având în vedere că în cursul acestui an, din cauza dificultăților cauzate de majorarea impozitelor și, în special, de inflație, numeroase companii nu vor avea posibilitatea de a majora salariile, se preconizează că tichetele vor reprezenta o soluție ideală pentru a-și menține loialitatea angajaților.

O cercetare realizată de Frames, la finele anului trecut, arăta că 66,7% dintre managerii intervievați declarau că vor suporta din bugetul propriu (al firmelor) taxarea cu 10% a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024. În decembrie 2023, cifrele arătau că 34,8% dintre manageri vor acorda prime salariale sau cadouri, 30,4% – tichete cadou și prime salariale iar 26,1% doar tichete cadou.

În ceea ce privește valoarea bonusurilor, cei mai mulți dintre antreprenorii și managerii chestionați (44,4%) declarau în decembrie că urmau să ofere beneficii între 1000 și 1500 de lei, iar 16,7% între 2000 și 2500 lei. Un procent similar afirmau că vor oferi bonusuri între 300 și 1000 de lei, majoritatea respondenților fiind din domeniul IMM-urilor. La polul opus, numai 5,6% au declarant că vor oferi bonusuri simbolice, de până în 300 de lei.

Valorea tichetelor de masă pentru donatorii de sânge crește de patru ori față de anii trecuți în 2024

„E un semnal important care arată că firmele își doresc să își protejeze angajații în fața efectelor creșterii taxelor și a inflației, iar tichetele reprezintă un instrument eficace, în condițiile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari raportat la media regional. Este o piață care crește semnificativ și sănătos, cu efecte benefice. Poate cel mai mare atuu este că tot mai multe firme fiscalizează, practic, toate beneficiile oferite angajaților (tichete de masă, cadou, vacanță etc.) în loc să ofere bani în plic, prin ocolirea taxelor”, arată analiza Frames.

Tichete de masă 2024. Ce planuri au antreprenorii pentru 2024, când vine vorba de beneficii salariale

Potrivit rezultatelor Barometrul de opinie în rândul investitorilor, dezvoltat de Frames în perioada 8-10 decembrie 2023, la care au răspuns 1082 de antreprenori, manageri și angajați cu funcții de răspundere din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism, 52,6% dintre investitori au declarat că vor pune la dispoziția angajaților variante de beneficii extrasalariale, în încercarea de a securiza forța de muncă.

66,7% dintre firme vor oferi, în primul rând, tichete de masă, urmate de tichetele cadou, voucherele de vacanță, cursurile de pregătire și pachetele de servicii de sănătate și sport.

Tichetele de masă sunt totodată considerate și cel mai apreciat beneficiu extrasalarial oferit angajatilor români, potrivit unui studiu de percepţie privind biletele de valoare, derulat de Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), arată sursa citată.

Frames susține că piața tichetelor are șanse să crească puternic în următorii ani, mai ales în condițiile în care peste 1,5 milioane de angajați încă nu beneficiază de aceste forme de susținere financiară din partea angajatorilor.

„Ce ar însemna ca toți cei aprox. 5,5 milioane de angajați înregistrați în REVISAL să primească tichete? Ar fi o afacere excelentă pentru salariați, dar și pentru stat, pentru că ar susține puterea de cumpărare, mai ales în contextul inflației din 2024 și a provocărilor majore ce ne așteaptă în 2025, un an în care vom deconta economic toate efectele creșterilor de taxe și măsurilor luate în ultimii ani. (…) Dincolo de taxarea de 10% a tichetelor, de la 1 ianuarie, sperăm să nu mai vedem alte artificii fiscale, pentru că orice decizie de creștere a taxelor va determina tot mai multe companii să renunțe la a oferi tichete angajaților”, a adăugat Adrian Negrescu.

Economistul susține că statul ar trebui să mizeze pe acest sistem prin facilități fiscale și nu prin creșterea taxelor. Nevoia de predictibilitate fiscală este esențială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilități pentru angajați.

Tichete de masă 2024. Potrivit analiștilor de la Frames, Guvernul are datoria de a rezolva și problema adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază, acolo unde, dincolo de ieftinirile conjuncturale, am asistat la efecte nedorite, precum creșterea importurilor de alimente de bază.

Tichete de masă 2024. Risc mare să ai o surpriză la casă! Termenul până la care trebuie cheltuiţi banii

„Plafonarea adaosului a adus efecte pozitive pentru populația săracă, dar a creat efecte negative în sectorul agroalimentar. Cred că statul ar trebui să se decidă în privința acestui program – dacă îl va prelungi sau îl va transforma într-un alt instrument de protecție socială. O soluție optimă ar putea fi acordarea unor tichete sociale dedicate exclusiv achiziției de alimente de bază, mai cu seamă că infrastructura cardurilor sociale există deja”, a mai spus Negrescu.

Dezvoltarea unui astfel de program s-ar înscrie și în tendințele la nivel internațional, subliniate de Organizația Mondială a Comerțului, care estima într-o analiză că statele ar trebui să se folosească de soluția tichetelor pentru a ajuta populația vulnerabilă. Un astfel de sistem prin care ar putea fi acordate subvenții pentru consumatori, orientate către cei mai săraci, ar putea reprezenta un instrument practic pentru factorii de decizie politică în vederea îmbunătățirii accesului la alimente, arată Frames.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerțului, Ministerului Finanțelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, Eurostat și surse proprii.