Tichete de masă 2024. Deși acum au o valoare maximă de 40 de lei, cu 5 lei mai mult decât în 2023, specialiștii atrag atenția că oamenii se pot trezi cu mai puțini bani în buzunar. Din acest an, se plătește contribuție la sănătate, inclusiv pentru valoarea bonurilor de masă.
Valoarea maximă a unui bon de masă a crescut cu 5 lei anul acesta, la 40 de lei. Un angajat poate ieși însă în minus ca valoare totală a veniturilor, pentru că a apărut o contribuție la sănătate de 10% din valoarea lor.
Cornel Grama, specialist fiscal: „Trebuie să plătești CASS la tichete. Angajatorul îi dă tichet tot de 35 de lei, dar omul în mână o să primească mai puțin. Nu prea știu care să fie cu 40 de lei, eu știu care merg pe 20-25, 35 de lei am văzut foarte rar.
De exemplu, anul trecut, când un angajat primea un tichet de 30 de lei, impozitul era de 3 lei. De la 1 ianuarie 2024, va avea pe lângă impozit și CASS de 10% de plătit, adică netul scade cu încă 3 lei. Așadar, pentru o lună cu 22 de zile de muncă, netul angajatului se reduce cu 66 de lei față de 2023.
Pe de altă parte, măsura de acordare a voucherelor pentru plata facturilor la electricitate și încălzire nu a primit fonduri noi de la Guvern, ci doar a fost prelungită valabilitatea acestora. Practic, cei 2 milioane de români care au primit aceste vouchere anul trecut, le mai pot folosi la plăți până pe 31 martie.
Și pentru românii sărmani sunt schimbări. Venitul minim de incluziune înlocuiește venitul minim garantat, cunoscut și ca ajutor social, dar și alocația pentru susținerea familiei.
Carmen Ciornei, Direcția de Asistență Socială Primăria Cluj: „Eu mă aștept ca numărul de cereri să crească, totuşi, pentru că cei care nu erau înainte eligibili, dar acum sunt, vor veni spre noi. Sumele de bani sunt un pic mai mari. Înainte, o persoană singură primea sub 200 de lei.”
Suma maximă pentru beneficiarii care au niciun venit este de 275 lei pe lună pentru un membru de familie, iar în cazul unei persoanei singure, cu vârsta de cel puțin 65 de ani, plafonul este de 400 lei/lună. Banii vin dacă beneficiarii își caută activ un loc de muncă și îşi trimit copiii la școală.
La finele anului trecut, erau peste 165.000 de persoane care primeau ajutor social. În medie, o singură persoană a primit 300 de lei. Cei mai mulţi beneficiari au fost în judeţele Dolj – peste 10.000, Bacău – peste 9.000 și Teleorman – aproape 8.000. La polul opus, este București, cu sub 300 de beneficiari.
Pe acest fond, piaţa tichetelor are şanse să marcheze, în 2024, un record istoric, de peste 7 miliarde de euro, cu condiţia ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susţină dreptul firmelor de a le oferi angajaţilor aceste beneficii, fără să le impună noi taxe şi impozite.
Începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 lei. Conform analizei Frames, este una dintre puţinele măsuri menite să susţină puterea de cumpărare a angajaţilor, într-un an în care inflaţia va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creşterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent.
„În sectorul bugetar, statul va oferi o creştere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, iar în economia privată sunt foarte puţine companii care vor oferi angajaţilor creşteri salariale peste nivelul inflaţiei”, afirmă analiştii Frames.
Potrivit sursei citate, valoarea programului de tichete de masă ar putea depăşi, în acest an, 31,68 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe lună.
„Sunt peste 3 milioane de beneficiari care îşi vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. Adăugaţi şi valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanţă şi a celorlalte tipuri de tichete şi am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro. E un pas semnificativ pentru susţinerea puterii de cumpărare în condiţiile în care, să nu uităm, consumul reprezintă principalul motor al economiei”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
În condiţiile în care în acest an, pe fondul provocărilor generate de creşterea taxelor şi mai ales de inflaţie, multe dintre firme nu îşi vor permite să crească salariile, tichetele se anunţă a fi o variantă optimă pentru a-şi fideliza angajaţii.
O cercetare realizată de Frames, la finele anului trecut, arăta că 66,7% dintre managerii intervievaţi declarau că vor suporta din bugetul propriu (al firmelor) taxarea cu 10% a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024
Tichete de masă 2024: Ce angajaţi pierd 20 de lei din valoarea bonurilor de masă
„E un semnal important care arată că firmele îşi doresc să îşi protejeze angajaţii în faţa efectelor creşterii taxelor şi a inflaţiei, iar tichetele reprezintă un instrument eficace, în condiţiile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari raportat la media regională”, arată analiza.
„Este o piaţă care creşte semnificativ şi sănătos, cu efecte benefice. Poate cel mai mare atuu este că tot mai multe firme fiscalizează, practic, toate beneficiile oferite angajaţilor (tichete de masă, cadou, vacanţă etc.) în loc să ofere bani în plic, prin ocolirea taxelor”, spun experţii.
Piaţa tichetelor are şanse să crească semnificativ în următorii ani, în condiţiile în care sunt peste 1,5 milioane de angajaţi care încă nu beneficiază de aceste forme de susţinere financiară.
„Ce ar însemna ca toţi cei aproximativ. 5,5 milioane de angajaţi înregistraţi în REVISAL să primească tichete de masă? Ar fi o afacere excelentă pentru salariaţi, dar şi pentru stat, pentru că ar susţine, practic, puterea de cumpărare, mai ales în contextul inflaţiei din 2024 şi a provocărilor majore ce ne aşteaptă în 2025, un an în care vom deconta economic toate efectele creşterilor de taxe şi măsurilor luate în ultimii ani”, menţionează Negrescu.
Potrivit acestuia, statul ar trebui să mizeze pe acest sistem prin facilităţi fiscale şi nu prin creşterea taxelor. Nevoia de predictibilitate fiscală este esenţială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilităţi pentru angajaţi.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului, Ministerului Finanţelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, Eurostat şi surse proprii. Opiniile şi estimările financiare legate de dinamica pieţei aparţin companiei de consultanţă.