Tichete de masă şi de vacanţă 2023. Schimbare majoră pentru milioane de români

Tichete de masă şi de vacanţă 2023. ”În alte state din regiune, biletele de valoare pot fi emise, la solicitarea angajatorului, care la rândul său se aliniază cerințelor care vin din partea beneficiarilor, doar în format virtual, fără să mai fie nevoie și de card fizic. De exemplu, din datele pe care le avem, în Polonia, beneficiarii pot accesa tichetele și prin intermediul unei platforme digitale, care emite nominal tichetele virtuale. Aceste bilete de valoare disponibile doar online sunt utilizate digital, prin intermediul unui portofel electronic, iar plățile sunt făcute cu ajutorul unui device precum telefonul mobil, ceasul inteligent sau, desigur, online”, spune Dana Sîntejudean, potrivit economica.net.

În România însă, în prezent, tichetele sunt emise și în format fizic, sub formă de card, pe care beneficiarii îl folosesc pentru plățile la POS, dar și pentru plățile online. Datele APET, au indicat că peste 36% din plățile înregistrate în 2022 cu tichetele valorice au fost făcute contactless, adică fără să fie utilizat cardul fizic, ceea ce ne arată că utilizatorii din România se îndreaptă spre aceeași tendință. Astfel, digitalizarea sistemului de tichete și posibilitatea de a emite tichetele și în format virtual, pentru ca, dacă își doresc acest lucru, beneficiarii să renunțe la cardul fizic, pe care nici să nu îl mai primească devine o nevoie, dată fiind și cererea în creștere din partea utilizatorilor.

Potrivit vicepreședintei APET, în ceea ce privește adopția plăților digitale, sistemul de tichete local s-a aliniat, pe de o parte, trendului existent și în alte industrii, cum ar fi cel bancar, iar pe de altă parte tendințelor din alte state. ”Dezvoltarea plăților electronice a determinat beneficiarii de tichete să prefere tot mai mult varianta electronică și chiar virtuală a acestora – beneficiarii s-au îndreptat și către plata contactless cu un gadget, fără să mai utilizeze cardul fizic. Acest lucru înseamnă că plățile digitale sunt adoptate rapid de angajații români care primesc beneficii extrasalariale sub formă de tichete”, continuă aceasta.

Spre deosebire de România, în alte state, inclusiv în Europa de Vest, tichetele sunt emise în format virtual la cerere, fiind astfel disponibile doar online dacă utilizatorii își doresc acest lucru, fără să mai fie generat și cardul fizic. Pentru a putea face acest lucru și în România este nevoie de o modificare legislativă, astfel încât să nu mai existe obligativitatea emiterii și în format fizic a tichetelor.

Alte articole

Tichete de masă 2023. Ce trebuie să facă românii până la 31 decembrie pentru a nu pierde bonurile de masă

Scăderea care înfurie angajaţii. Cât se taie din valoarea tichetelor de masă

”În prezent, legislația specifică faptul că pentru biletele de valoare trebuie emis suportul fizic, motiv pentru care acestea sunt oferite beneficiarilor obligatoriu împreună cu un card (plastic). De curând însă a fost depusă în Parlament o propunere legislativă care prevede reglementarea modului în care pot fi emise tichetele în România astfel încât să includă posibilitatea acordării biletelor de valoare și în format virtual. Acestea ar putea fi folosite prin înrolarea cardului pe un dispozitiv mobil, așa cum se întâmplă în prezent cu cardurile virtuale oferite de bănci, mai ales că infrastructura digitală din România s-a dezvoltat în ultimii ani în așa fel încât consumatorii pot alege dintr-o varietate de portofele digitale, precum Apple Pay sau Google Pay”, explică reprezentanta APET.

Trecerea la un sistem complet digitalizat a fost facilă și fără să necesite un efort suplimentar emitenților de tichete, iar impactul pozitiv pe care sistemul de tichete îl are este vizibil sub diferite forme, de la efectele asupra economiei și mediului de business și până la cele resimțite de beneficiarii direcți.

Şapte din zece angajaţi primesc beneficii extrasalariale. 44% primesc 800 de lei sub formă de tichete de masă sau vouchere de vacanţă
”Avem drept exemplu programul social  „Mese calde”, implementat în 2020 prin intermediul tichetelor sociale pe suport electronic, la inițiativa Guvernului României și co-finanțat de Uniunea Europeană. Acesta a avut scopul de a sprijini vârstnicii din România aflați în dificultate în perioada pandemiei, care au primit o masă caldă pe zi, dar și comunitățile locale în care aceștia trăiesc. Astfel, au fost emise și folosite peste 300.000 de carduri, iar oferirea lor a avut un impact real asupra antreprenorilor locali – în mai puțin de 6 luni au fost instalate peste 2.000 de POS-uri în mediul rural, fiind puse astfel bazele unui model de digitalizare cu efecte pozitive imediate în comunitatea locală”, spune Dana Sîntejudean.

Mai mult, continuă Sîntejudean, programul i-a ajutat pe micii proprietari de restaurante să reziste în perioada pandemiei, iar pentru unii dintre ei a generat chiar și venituri mai mari decât în 2019. Peste 8.000 de restaurante și cantine din toată țara au fost implicate, contribuind la pregătirea mâncării – mai mult de 12 milioane de mese calde oferite bătrânilor cu venituri modeste și persoanelor fără adăpost.

Aceasta spune că efectele acestor programe se văd și în cazul beneficiarilor, care, deși persoane care nu sunt expuse în mod curent la metode moderne de plată cum ar fi cardul electronic, învață repede cum să le folosească și își dau seama cât de ușor este. ”În egală măsură, vedem și aici că majoritatea preferă plata contactless, pentru că este extrem de facilă”, adaugă Dana Sîntejudean.

Tichete de masă 2023. Veste bună pentru milioane de români, Coaliţia a decis majorări

În general, piața tichetelor este în continuă dezvoltare, iar tendințele sale se adaptează în funcție de cererea și preferințele consumatorilor, precum și de evoluția tehnologică și a mediului de afaceri.

”Sistemul de tichete a fost de-a lungul timpului unul flexibil, astfel că mereu s-a adaptat la tendințele și nevoile care au apărut în piață. De aceea, putem spune că orice tendințe ar urma, cu siguranță le va îmbrățișa și va ține pasul în special cu evoluția tehnologică”, explică reprezentanta APET.

Un exemplu în acest sens este utilizarea în prezent a inteligenței artificiale, folosită în special pentru o interacțiune mai personalizată cu utilizatorii de tichete. Astfel, cu ajutorul asistenților virtuali, sunt colectate informații despre modul în care sunt folosite biletele de valoare și, de asemenea, aceștia oferă suport sau consultanță beneficiarilor ori de câte ori este nevoie.

De asemenea, digitalizarea integrală a sistemului de tichete înseamnă alinierea țării noastre la trendurile care deja există în alte state, cum ar fi emiterea și utilizarea tichetelor în format exclusiv virtual.

”Un trend pe care îl observăm și în alte state se referă la flexibilizarea beneficiilor extrasalariale, în așa fel încât angajații să poată alege în funcție de ce li se potrivește cel mai bine în ceea ce privește formatul în care primesc tichetele. Dat fiind faptul că beneficiile extrasalariale oferite sub forma acestor tichete contribuie la motivarea salariaților, este esențial ca acestea să răspundă așteptărilor și nevoilor pe care ei le au. Mai mult, generațiile tinere de angajați preferă formatul virtual al biletelor de valoare, revoluția digitală din timpul pandemiei a influențat comportamentele de plată ale acestora, astfel încât în prezent refuză cardul de plastic și solicită emiterea biletelor de valoare exclusiv în format digital (online)”, adaugă Dana Sîntejudean.