Tichete sociale 2022. Copiii “cei mai dezavantajați” din învățământul preșcolar, primar și gimnazial beneficiază și în anul școlar 2022-2023 de tichete educaționale pe suport electronic pentru rechizite și alte materiale școlare, în valoare de 500 de lei, anunță într-un comunicat Federația Națională a Părinților – “Edupart”. Este al treilea an când se aplică programul.
Prevederea din ordonanța de urgență 133 din 2020, conform căreia tichetele educaționale de 500 de lei sunt acordate „familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară” declanșează un întreg lanț birocratic anevoios, rudimentar, potrivit explicațiilor date de ministrul Sorin Cîmpeanu la o dezbatere organizată de PNL Brașov pe tema proiectelor legilor învățământului. Ministrul a spus că în lipsa conectării sistemelor publice, pentru a afla salariile părinților din luna iulie, salarii care au fost primite de familii în urmă cu câteva zile, fiecare diriginte și fiecare învățător trebuie să ceară adeverințe de venit de la părinți, scrie edupendu.ro. Apoi aceste adeverințe sunt centralizate la școală, trimise la inspectorat, care le trimite la Ministerul Educației, care mai departe le trimite la Ministerul fondurilor europene, fiind un proiect cu finanțare din astfel de sume.
Tichete sociale de 500 de lei pentru elevi. Cererile se depun în prima zi de şcoală
Voucherele educaționale numite în OUG „tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional” sunt carduri cu câte 500 de lei care sunt acordate pentru a acoperi cheltuielile pentru materiale școlare, potrivit OUG. Practic, banii ajung la părinți la mult timp după începutul anului școlar, când sunt necesare aceste cheltuieli.
Ministrul a dezvăluit astfel motivul întârzierilor de care se plâng familiile an de an: colectarea datelor de la părinți se face prin învățători și diriginți care iau legătura cu ei, iar părinții trebuie să le dea acestora adeverințe de venit pentru salariile abia încasate.
„Abandonul școlar este un lucru foarte greu de definit, în condițiile în care știți foarte bine că nu avem o interoperabilitate, o conectare între sistemele din educație, sistemul de evidență al populației, sistemul fiscal. Deci nu există partea de digitalizare și ne creează probleme direct, nouă, celor din educație. Vă dau un exemplu: avem acele vouchere de 500 de lei, pentru peste 300.000 de elevi. Trebuie să știm acei 300.000 de elevi. Sunt niște condiții care prin ordonanța de urgență 133 se raportează la salariul părinților din luna iulie. Salariul pe luna iulie a fost cunoscut pe 15 august, 15 august a fost acum câteva zile.
Deci e nevoie ca la nivelul fiecărui inspectorat să luați legătura cu fiecare școală, fiecare școală cu fiecare diriginte, fiecare diriginte cu fiecare părinte, care este sau nu este în țară, care este sau nu este în activitate, este sau nu este în vacanță, ca să aveți acele adeverințe de venit, care apoi să se centralizeze la nivel de inspectorat, apoi la Ministerul Educației, apoi la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și apoi să știm pe cine trebuie să susținem cu aceste vouchere, care sunt importante. Aparent simplu, practic, mulți cei din sală știți că este foarte complicat în absența unui sistem coerent, nu numai digital, ci coerent. Coerența a lipsit foarte mult sistemului de educație. Lipsa coerenței este unul din factorii care ne-au adus în situația în care constatăm și ne plângem de toate aceste neajunsuri”, a declarat Sorin Cîmpeanu în întâlnirea PNL Brașov.
Articolul 2, litera K) din OUG 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora, prevede următoarea regulă:
„Copiii cei mai dezavantajați din învățământul de stat primar/gimnazial – copiii înscriși în învățământul de stat, primar și gimnazial, care îndeplinesc criteriile de venit stabilite în Programul național de rechizite școlare, conform Ordonanței Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite școlare în anul școlar 2001-2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 126/2002, respectiv care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară”.
Salariul minim brut în 2022 este 2.550 lei, 50% reprezintă 1.275 lei, potrivit unui comunicat al Federației asociațiilor de părinți.
Mecanismul prevăzut de ordonanță este unul foarte laborios:
Ministerul Educației cere Inspectoratelor datele – Inspectoratele cer școlilor datele despre veniturile părinților – școlile cer diriginților și învățătorilor datele de la părinți – diriginții și învățătorii cer părinților adeverințe de venit pentru luna iulie, lucru care nu se poate oferi decât după 15 august, potrivit ministrului – Profesorii dau adeverințele școlii, care le centralizează – școala trimite la inspectorat datele, inspectoratul trimite la Ministerul Educației – Ministerul Educației trimite datele la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene care avizează – Ministerul Educației și MIPE trimit la Ministerul Finanțelor datele – Ministerul de Finanțe trimite listele cu sumele de plată unităților emitente (bănci sau emitenți de carduri) – banii ajung într-un final la părinți.
Edupedu.ro a scris că Inspectoratele nici măcar nu au primit încă procedurile pentru aplicarea programului în acest an, potrivit unui comunicat recent dat de Federația asociațiilor de părinți, iar părinții trebuie să facă cereri de tichete abia în prima zi de școală.
Ministrul Educaţiei, noi detalii despre bursele şcolare din 2023
Sorin Cîmpeanu a declarat recentla Iaşi în cadrul unei dezbateri pe tema Legilor Educaţiei că bursele elevilor vor reprezenta un pilon pentru reducerea abandonului şcolar, întrucât cuantumul acestora va fi unul motivant atât pentru copii cât şi pentru părinţii lor.
”Fiecare părinte îşi face calcule. Când un părinte înţelege că trimiţându-şi doi sau trei copii la şcoală, acei copii vor obţine burse care însumat va însemna mai mult decât propriul lui venit, atunci va fi un factor important în decizia de a-şi trimite copiii la şcoală”, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, citat de news.ro.
Ministrul Educaţiei a afirmat că în anul 2023 bugetul pentru bursele elevilor va fi de zece ori mai mare decât cel prevăzut în anul 2020.
”Vrem să dăm putere şcolilor. Propunerea din lege este ca pentru fiecare din cei 871.000 elevi din învăţământul primar să fie o alocată suma de 400 de lei pentru bursa socială, iar pentru învăţământul gimnazial pentru cei 751.000 elevi alocaţia este de 920 de lei. Pentru învăţământul liceal unde sunt 573.000 elevi, alocaţia propusă este de 1.500 lei pentru liceele teoretice şi vocaţionale şi 3.000 de lei pentru învăţământul profesional. Fiecare şcoală va şti exact care va fi bugetul pe care îl are la dispoziţie şi va putea să-şi pună în practică propria viziune de susţinere a performanţei”, a explicat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Citeşte şi: BURSE ELEVI 2022. 1000 de lei pe lună, anunţul majorării a fost făcut de ministrul Sorin Cîmpeanu
Acesta a precizat că şcolilor nu li se va putea impune care este media minimă de la care pot fi acordate aceste burse.
”Vă puteţi adapta specificului şcolii. Poate fi de la media 7.00, sau de la 8.00, sau 9.25. Singurul lucru pe care statul îl face este să aloce resursele şi să stabilească un cuantum minim. Raportaţi o clasă de liceu cu 28 de elevi. Bugetul de burse este 28 înmulţit cu 1.500 de lei, adică 42.000 de lei pe an. Asta înseamnă un buget lunar de 4.800 de lei pentru burse. Cel puţin 12 elevi vor lua bursă în fiecare clasă din România. Iar cuantumul bursei va fi unul motivant”, a mai afirmat Cîmpeanu. La dezbaterea de la Iaşi pe tema noilor legi ale Educaţiei participă 300 de profesori din învăţământul preuniversitar din judeţ.