Tichetele de valoare au generat 32 miliarde de lei în PIB-ul României. Tichetele de masă, mai valoroase ca vocuhere de vacanţă şi tichetele-cadou

Tichetele de valoare sunt un motor important al economiei românești, contribuind cu peste 32 de miliarde de lei la Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2023, ceea ce reprezintă peste 2% din PIB-ul național, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE), se menționează într-un comunicat de presă.

Cercetarea a analizat impactul economic al tichetelor de valoare pentru perioada ianuarie 2020 – iulie 2024, evidențiind rolul acestora în susținerea consumului, stimularea economiei și crearea sau menținerea locurilor de muncă.

Potrivit cercetării, fiecare leu cheltuit prin tichete de valoare generează 2,91 lei suplimentari pentru PIB, consolidând astfel efectul economic al acestui instrument de politică publică.

Concluziile studiului realizat de ASE au fost prezentate miercuri, 19 martie, în cadrul unei mese rotunde organizate în colaborare cu Comisia de buget, finanțe și bănci din cadrul Camerei Deputaților și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din cadrul Senatului României. Prezentarea a fost susținută de Cristian Păun, coautor al studiului, urmată de o sesiune de dezbateri la care au participat reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, mediului academic, Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete (APET) – care reunește principalele companii emitente de tichete de valoare – precum și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Tichete de vacanţă 2025. Lovitură pentru bugetari, angajaţii de la stat îşi plătesc concediul ÎN TOTALITATE din propriul buzunar

„Acest instrument de politică publică este mult mai mult decât pare la prima vedere. În literatura academică se vorbește chiar de o revoluție administrativă a statului modern prin adoptarea pe scară largă a acestui instrument, pentru că reprezintă un salt calitativ față de instrumentele tradiționale care erau subvențiile sau distribuția directă de produse sau servicii. Există 40 de state care adoptă și implementează asemenea scheme, 100 de milioane de cetățeni beneficiari din întreaga lume, și România poate fi un studiu de caz pozitiv în măsura în care are o experiență bogată în acest sens”, a spus Radu Mușetescu, ASE, coordonatorul studiului.

Potrivit lui Cristian Păun, ASE, coautor al studiului, cea mai importantă calitate a acestui instrument este versatilitatea lui. Adică poate fi folosit la foarte multe domenii de politică publică. El a spus că putem vorbi, de exemplu, de politici în domeniul ecologic, îmbunătățirea protecției mediului înconjurător prin tehnologii avansate.

„Putem să le extindem către sectorul IMM-urilor. Putem să extindem acest instrument către copii, astfel încât, de exemplu, bursa copilului să fie repartizată prin aceste mecanisme. Putem relua programul Cornul și laptele. Versatilitatea este extraordinară și asta cred că este principala calitate a acestor instrumente. Se potrivesc foarte bine pentru politicile publice„, a declarat Cristian Păun.

La rândul său, Bogdan Huțucă, președintele Comisiei de buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților, consideră că rolul studiilor de impact este acela de a asigura o mai bună reglementare, acela de a obține politici publice mai eficiente.

„Astăzi ne este prezentat un studiu privind impactul tichetelor de valoare asupra economiei românești iar prezența noastră, a parlamentarilor din diferite comisii parlamentare, are rolul de a vă asigura că suntem deschiși la absolut orice formă de dezbatere privind soluții și abordări care au impact pozitiv asupra economiei naționale„, a declarat Bogdan Huțucă.

Totodată, Gabriela Horga, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului, a afirmat că tichetele de valoare reprezintă un instrument eficient de sprijin economic și au avut un rol esențial în stimularea consumului, în susținerea angajaților. Prin utilizarea acestor tichete de valoare avem mai multă transparență, mai multă fiscalizare și mai ales consumul este direcționat în linie cu obiectivele politicilor publice.

„Tichete culturale reprezintă un sprijin deopotrivă pentru angajați, dar și pentru instituțiile de cultură. Ele stimulează consumul de produse și servicii culturale, aspect care conduce la o creștere a numărului de vizitatori și spectatori pentru teatre, muzee, cinematografe și alte instituții culturale. Un alt efect ce decurge de aici reprezintă veniturile generate de aceste vouchere, care ne dorim să contribuie în procente cât mai mari la finanțarea și dezvoltarea programelor culturale, iar prin facilitarea accesului la evenimente culturale, aceste tichete pot ajuta la promovarea și conservarea patrimoniului cultural local, încurajând astfel diversitatea culturală și educația artistică. Ne dorim să vedem un impact al tichetelor culturale similar cu cel realizat de voucherele de vacanță în domeniul turismului„, a spus Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Potrivit lui Dan Constantinescu, director executiv al Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a constatat că tichetele de valoare cresc bunăstarea beneficiarilor prin acces la servicii de calitate pentru salariați, contribuie la reducerea muncii sau activităților nedeclarate în țările în care sunt folosite, încurajează noi modele de consum mai sănătoase, sporesc incluziunea socială și, nu în ultimul rând, ajută la o colectare mai bună de taxe și stimularea economiei locale.

„E important că am avut această dezbatere din mai multe puncte de vedere. În primul rând, noi spunem tot timpul că vrem să vedem analize și studii de impact atunci când vorbim despre orice politică publică, iar având în vedere ce rol important joacă tichetele – cele de masă și cele de vacanță – în acest ecosistem de politici, cred că e bine venită această analiză ca și noi, cei din industrie, dar și Legislativul sau Executivul să vadă exact care sunt efectele și impactul acestor tichete și apoi, judecând acest impact, să ne gândim unde și cum pot fi extinse”, a afirmat Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

Pensii 2025. Cine sunt seniorii care pierd 1.500 de lei la pensie: Multe dosare au rămas nesoluționate după Marea Recalculare

Rezultatele studiului ASE au evidențiat atât impactul tichetelor de valoare asupra PIB-ului, cât și contribuția semnificativă a acestora la menținerea locurilor de muncă în sectoare esențiale ale economiei. În acest context, studiul a analizat detaliat efectele tichetelor de masă, ale voucherelor de vacanță și ale altor tipuri de tichete, precum cele culturale sau cadou, reliefând modul în care acestea susțin piața muncii și contribuie la dinamizarea sectoarelor economice cheie.

Cea mai mare parte a acestui impact vine din tichetele de masă, care reprezintă 84% din totalul tichetelor de valoare emise. În perioada analizată, ianuarie 2020 – iulie 2024, valoarea acestora a fost de 56 miliarde de lei, dintr-un total de 68 miliarde de lei cât au însumat toate tipurile de tichete de valoare.

În ce privește impactul asupra pieței muncii, studiul ASE a arătat că fiecare 436.828 lei cheltuiți prin tichete de masă susțin un loc de muncă în sectorul comerțului cu ridicata și amănuntul, ceea ce înseamnă susținerea unui număr de aproximativ 128.197 de locuri de muncă pentru perioada de referință.

Pe locul al doilea ca volum se află voucherele de vacanță. În perioada de referință, valoarea totală a acestora a fost de 7,48 miliarde de lei, având un impact direct asupra turismului intern, industriei ospitalității, dar și a pieței muncii în industrie. Studiul a relevat că 187.026 lei cheltuiți anual prin vouchere de vacanță susțin un loc de muncă în sectorul HORECA. Astfel, în perioada analizată, voucherele de vacanță au contribuit la menținerea sau crearea a 39.994 de locuri de muncă în acest sector.

O altă categorie de tichete de valoare care au un impact direct asupra comerțului cu amănuntul total este cea a tichetelor cadou. În perioada analizată, valoarea totală a tichetelor cadou acordate a fost de 3 miliarde de lei, acestea având un impact direct asupra consumului și stimulând achizițiile de bunuri și servicii din retail. Studiul arată că o creștere cu 1% a valorii tichetelor cadou sau a numărului de beneficiari determină o creștere de 0,002% a valorii comerțului cu amănuntul și de 0,001% a valorii comerțului cu ridicata.

În analiză au fost luate în calcul și tichetele culturale care, deși introduse relativ recent, încep să genereze un efect vizibil asupra sectoarelor în care sunt utilizate, precum industria cinematografică, producția video, programele TV, înregistrările audio și activitățile de editare muzicală. Studiul indică faptul că o creștere cu 1% a valorii tichetelor culturale sau a numărului de beneficiari poate conduce la o creștere de 0,002% a cifrei de afaceri în sectorul cultural.