Tinerii nu mai vor locuri de muncă cu efort fizic intens. Ce soluţie au marile companii

SUA se confruntă cu un val de demisii în rândul tinerilor. Aceştia nu mai vor locuri de muncă cu efort fizic intens.  Cele mai multe demisii au fost în industria HoReCa. De asemenea, a-a raportat un număr crescut de demisii şi în domenii precum asistenţa socială, transport, depozitare şi utilităţi, potrivit Mediafax.

Economiştii chestionaţi de Reuters au estimat 11,075 milioane de posturi vacante. S-au înregistrat scăderi mari ale locurilor de muncă deschise în industria HoReCa, construcţii şi în industria producătoare de materii nedurabile.

Motivele demisiilor în lanţ sunt datorate salariilor prea mici, sarcinilor epuizante, stresului, abuzurile superiorilor şi stima scăzută de sine a angajaţilor.

Citeşte şi: Prime de 1900 de lei pentru mii de angajaţi în ianuarie. Creşte şi valoarea tichetului de masă

Alte articole

Ce este „micropensia”. Cine își permite și cum îți afectează cariera

În ce își bagă banii Generația Z. Este ”parte integrantă a viitorului lor financiar”

Situaţia din SUA este întâlnită şi în alte ţări, inclusiv în România.

STUDIU: 60% dintre românii din generaţiile Millennials şi Z vor un program de lucru flexibil şi să lucreze de la distanţă, dar nu mai mult de două zile pe săptămână

Tot mai mulţi tineri din generaţiile Y şi Z aleg să muncească de acasă sau în regim hibrid în domenii profitabile precum comerţ online, IT, gaming, telecomunicaţii şi design unde salariile sunt mai mult decât satisfăcătoare, iar gradul de confort mai crescut, potrivit unui studiu Deloitte, desfăşurat în 19 ţări europene, inclusiv în România, care arată că doar 5% dintre respondenţii români şi 10% dintre cei din regiune preferă modul tradiţional de lucru la birou şi un program fix.

„Studiul arată că generaţiile Millennials şi Z se aşteaptă, atât la nivel local, cât şi regional, să beneficieze de un mod de lucru flexibil, însă, spre deosebire de alte cercetări, subliniază că preferinţa lor pentru munca de acasă este limitată. Acest aspect poate fi legat atât de provocările cauzate de lucrul la distanţă, cât şi de faptul că absolvenţii de studii universitare consideră că oportunităţile de dezvoltare a carierei sunt mai importante decât posibilitatea de a lucra de acasă şi conştientizează faptul că biroul rămâne un mediu care accelerează integrarea într-o organizaţie şi dezvoltarea profesională în primele etape ale carierei”, a declarat Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova.

Când vine vorba de opţiunile de angajare, mai mult de jumătate dintre respondenţii din ţara noastră (59%) şi-ar dori să aibă un contract cu normă întreagă cu un singur angajator şi mai mult de un sfert (29%) ar dori să fie liber profesionişti sau consultanţi, lucrând într-un regim flexibil sau pe termen scurt, două opţiuni subliniate şi de respondenţii din Europa Centrală.

Atât în România, cât şi în Europa Centrală, studenţii şi proaspeţii absolvenţi de studii universitare manifestă dorinţa de a lucra în alte ţări, 22% dintre persoanele intervievate la nivel local plănuind să se mute în străinătate pentru oportunităţi de carieră, iar 66% sunt dispuse să se mute în altă ţară pentru un loc de muncă, arată studiul.

Dacă membrii Generației Baby Boomers au fost crescuți cu un sentiment al dreptății, cred în munca susținută din greu atât individual, cât și în echipă, cu sacrificiu, şi se așteaptă și de la alții să aibă aceeași etică în muncă și să lucreze același număr de ore precum au muncit ei, tinerii din generaţiile Y şi Z sunt la pol opus.

Citeşte şi: Pandemia îi obligă pe specialiştii în economie să ajusteze în jos aşteptările privind creşterea economică globală în 2022

Cei din Generația Y sau „Millennials” au un optimism dus până la extrem și chiar așteptări nerealiste, de cele mai multe ori. Sunt consideraţi oameni care vor să obțină succesul în plan profesional și sunt dornici de avansare rapidă în carieră.

Generația „Z” este şi mai puţin deschisă spre munca fiuică. Este prima generație născută într-o lume digitală. Le place independența și nu agreează autoritatea pe care de cele mai multe ori o contestă. Au însă o capacitate și mai mare de a lucra la mai multe sarcini în același timp fiind și mai productivi.

În aceste condiţii, companiile trebuie să găsească soluţii. De exemplu, directorii companiilor din industria restaurantelor fast-food au o soluţie la dispoziţie – automatizarea. Lucrătorii din bucătărie ar putea fi înlocuiţi cu roboţi, casierii sunt deja înlocuiţi cu dispozitivele cu comandă touchless, iar curăţenia va fi întreţinută de aspiratoare automate.