Tinerii români, lipsiţi de repere în anul alegerilor. Aproape jumătate spun că se informează de pe Facebook sau TikTok

În acest context, un studiu IRES arată că, dincolo de această formă de anomie, tinerii nu sunt apatici, ci mai degrabă dezamăgiți și în căutarea alternativelor. Tinerii își reclamă rolul într-o societate în care se simt marginalizați, iar prin votul lor, ei caută nu doar să influențeze politica, ci și să-și afirme existența.

Societatea românească, în special clasa politică și instituțiile, trebuie să privească acest semnal nu ca pe o amenințare, ci ca pe o oportunitate pentru reconectare la generațiile X și Z. Ei au nevoie să fie ascultați, înțeleși și încurajați să participe activ la viața comunităților din care fac parte și este esențial să fie generate și, mai apoi, implementate, o serie de instrumente și mecanisme adaptate nevoilor tinerilor.

Un pas concret în acest sens ar putea fi crearea unor platforme de dialog între tineri și decidenți, unde vocii tinerilor români să i se acorde spațiu și respect.

Un exemplu în acest sens este proiectul TINERII VOTEAZĂ, o inițiativă a Centrului AGORA pentru Democrație, care este și beneficiarul acestui studiu și care lansează, în perioada imediat următoare, acțiuni pentru a încuraja participarea la vot a tinerilor în rândul tinerilor și să promoveze o agendă de priorități a tinerilor care să fie însușită în programele electorale de către competitorii electorali.

Alte articole

Ciolacu: Dacă Nicolae Ciucă ar ajunge preşedinte, este al treilea mandat al lui Klaus Iohannis

Ciolacu: Cota unică ar trebui să rămână încă 5 ani. Nu vom majora TVA

Tinerii sunt dezamăgiţi de direcţia în care se îndreaptă România

Puțin peste un sfert dintre tinerii din România sunt de părere că direcția în care merge țara este una bună este una greșită. Mai optimiști sunt bărbații, cei cu vârste între 18 și 29 de ani, respondenții care au studii superioare și care nu au copii.

Nivelul destul de scăzut de optimism cu privire la direcția țării este destul de apropiat de cel existent în rândul populației generale; potrivit sondajelor IRES recente la nivel național unu din 5 români (21%) spune că direcția în care merge țara este bună, în timp ce trei sferturi sunt de părere că lucrurile în România merg într-o direcție greșită.

În același timp, față de anul 2022 când IRES a realizat Barometrul Tinerilor din România, pesimismul a crescut ușor (68% în 2024 față de 64% în 2022).

Totuși, optimismul caracteristic tinerilor se manifestă atunci când este vorba despre încrederea în a schimba lucrurile din România: aproape două treimi dintre participanții la sondaj spun că tinerii au această putere și doar 34% susțin contrariu.

Tinerii români se informează de pe TikTok

Rețelele sociale sunt în topul surselor de informare ale tinerilor cu privire la evenimente de interes pentru societate, petrecute în România; 4 din 10 tineri spun că se informează din surse precum Facebook, TikTok, Instagram, WhatsApp sau altele. Unul din patru tineri indică presa online drept sursă de informare, pentru 18% aceasta este televiziunea, 7% îi indică pe prieteni sau pe cunoscuți, iar 2% se informează de la radio. Femeile și tinerii între 18 și 24 de ani favorizează informarea de pe rețelele sociale, cei cu studii superioare și bărbații se informează mai mult din presa online, în timp ce televiziunea este preferată în mai mare măsură de către femeile de către tinerii care au deja copii, de cei cu un nivel scăzut de educație și care au între 25 și 29 de ani.

Interesul tinerilor față de politică este unul scăzut, dar nu dramatic. Cel puțin declarativ, peste un sfert dintre ei se declară interesați, aceștia fiind mai numeroși în rândul celor cu educație superioară. La polul opus, mai bine de  treime (35%) se declară în formă mică măsură sau deloc interesați, iar dezinteresul este direct proporțional cu vârsta, însă invers proporțional cu nivelul de educație.

Când vine însă vorba despre încrederea pe care tinerii o au în conținutul distribuit de către actorii politici – persoane sau partide – pe rețelele de socializare, încrederea coboară semnificativ: doar 12% spun că au multă și foarte multă încredere în acest tip de conținut, în timp ce 87% spun contrariul. Sunt mai încrezători tinerii cu educație scăzută sau cei cu vârste între 18 și 24 de ani, dar și femeile.

Alegerile prezidențiale sunt considerate cele mai importante dintre cele patru tipuri de alegeri care au loc, în acest an, în România. Peste o treime dintre tinerii participanți la studiu (36%) spun că alegerea președintelui este cel mai important scrutin. Un sfert (24%) sunt de părere că cele mai importante sunt alegerile parlamentare, o cincime cred același lucru despre alegerile locale, în timp ce 6% spun că toate cele 4 sunt importante. Doar 8% spun că dintre cele patru tipuri de alegeri alegerile europarlamentare sunt mai importante.

Intenția de participare la vot este una, declarativ, foarte ridicată, în contextul în care la alegerile parlamentare din anul 2020 au mers la vot puțin peste 25% dintre tinerii români, iar rata de participare cea mai crescută în rândul tinerilor în ultimii 8 ani a fost la alegerile europarlamentare din 2019 când au ieșit la vot peste 40% dintre tineri. Peste 60% dintre respondenți spun că vor vota cu siguranță la alegerile prezidențiale, 58% susțin că vor merge sigur la vot pentru europarlamentare și parlamentare, iar 59% vor ieși să voteze aleșii locali.

Citeşte şi: Avocatul Poporului critică vehement propunerea Ligiei Deca de modificare a Legii Învăţământului, care ar prevedea instalarea în şcoli a camerelor de supraveghere, fără acordul părinţilor sau cadrelor didactice