ŢINUTUL SECUIESC va avea preşedinte. Proiectul UDMR privind autonomia, prezentat oficial. VEZI DOCUMENTUL

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat proiectul privind autonomia, joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, spunând că doleanţele legate de autonomie ale maghiarilor datează de la Unirea de la 1918 şi că proiectul de autonomie a ţinutului secuiesc nu este unul separatist.

‘Doleanţele legate de autonomie ale maghiarilor sunt de o vârstă cu România, din 1918’, a spus Kelemen Hunor. Liderul Uniunii a adăugat că tot ce a fost gândit în cadrul proiectului de autonomie e în limitele ‘statului unitar român’ şi că UDMR nu se gândeşte la separatism. De asemenea, el a spus că ‘UDMR va rămâne un factor de stablitate, de echilibru în România’ şi că proiectul constituie un act politic, constituţional şi legitim.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut„.

„În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene„, prevede documentul.

Alte articole

Tensiuni în coaliție. Crin Antonescu și Kelemen Hunor se contrează pe tema Dan Dungaciu. ”Nu-mi vor impune mie”

Kelemen Hunor anunţă cutremur politic dacă pierde Crin Antonescu: „Coaliţia n-are cum să meargă mai departe”

Proiectul mai stabileşte că organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional.

CSM, despre proiectul UDMR privind AUTONOMIA Ţinutului Secuiesc: O AGRESIUNE la principiile statului de drept

„Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege„, se mai arată în proiectul.

Consiliul regional ar urma să se desfăşoare în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc: „Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă”.

Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional: „Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret şi majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia comunităţilor naţionale reprezentate în Consiliul regional. Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale. Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc„.

UDMR prezintă proiectul privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Kelemen Hunor: Nu este ceva extravagant

În proiectul UDMR, consiliile judeţene nu se desfiinţează şi se arată că autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean, „compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele Consiliului Judeţean ales prin vot direct”.

„Atribuţiile Consiliului Judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi. Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, Consiliul Judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive, cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate, dreptul de iniţiativă a populaţiei la organizarea de referendum judeţean„, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul menţionează că în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţilor română şi maghiară şi că preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul.