„În primul rând aceste declaraţii formulate de un înalt oficial maghiar din MAE ne-au surprins neplăcut. Avem încheiat cu Ungaria un parteneriat strategic cu conţinut european care este foarte important pentru România, pentru regiune şi pentru Europa. În acest context am efectuat la 1 octombrie o vizită la Budapesta, în cadrul căreia am căzut de acord să privilegiem componenta de parteneriat strategic”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, la România TV.
Secretarului de stat în MAE maghiar Nemeth Zsolt, susţinător înfocat al autonomiei, a declarat că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc.
Titus Corlăţean a declarat că astfel de mesaje nu sunt binevenite şi că ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat miercuri la MAE, unde i-a fost comunicată poziţia autorităţilor române cu privire la incidentul din Budapesta.
„Acest tip de mesaje evident că nu sunt deloc binevenite. În sensul acesta a fost convorbirea cu ambasadorul Ungariei la Bucureşti la MAE. Acesta a fost primit la nivel de Secretar de stat, care a transmis foarte clar poziţia autorităţilor române pentru a evita astfel de declaraţii care generează o simbolistică şi susţin o simbolistică şi acel concept al autonomiei pe criterii etnice împotriva simbolurilor naţionale româneşti, recunoscute de lege, şi a Constituţiei României, a legii din România, lege care spune care sunt însemnele oficiale care trebuie arborate în administraţia română şi astfel de îndemnuri sunt îndemnuri la încălcarea legii româneşti. Nu putem accepta aşa ceva„, a mai declarat ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean.
„Eu cred că termenii folosiţi în declaraţia Secretarului de stat maghiar, agresiuni, fie ele şi simbolice, război, fie el al steagurilor, sunt riscanţi şi nu trebuie foloşiţi. Nemeth Zsolt este un om politic cu experienţă. Ştim foarte bine care e jocul electoral din Ungaria. Eu cred ca relaţia dintre România şi Ungaria este mai important decât jocurile electorale din Ungaria. La Budapesta pot fi arborate orice fel de steaguri. În România însă există o lege a însemnelor oficiale şi avem dreptul şi obligaţia suverană să respectăm aceste reguli”, a mai spus acesta.
Steagul Ţinutului Secuiesc a fost arborat, marţi, într-unul din districtele din Budapesta. Secretarul de stat Nemeth Zsolt a declarat că steagul a fost arborat în semn de solidaritate faţă de cauza autonomiei pentru care militează autorităţile locale din Harghita şi Covasna.
Referindu-se la refuzul autorităţilor române de a permite arborarea steagului neoficial al Ţinutului Secuiesc, Nemeth Zsolt a declarat că, în opinia sa, este o agresiune simbolică din partea autorităţilor române.
Prim-ministrul Victor Ponta i-a cerut ministrului de Externe, Titus Corlăţean, la începutul şedinţei de guvern, o reacţie foarte fermă în legătură cu declaraţia secretarului de stat ungar Nemeth Zsolt care a afirmat că ungurii din România sunt supuşi unor agresiuni simbolice prin interdicţia arborării steagului Ţinutului Secuiesc.
Ponta a spus că România nu acceptă de la nimeni „obrăznicii” şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor.
Secretarul de stat pentru afaceri europene, George Ciamba, l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oscar Fuzes, la sediul MAE, pe subiectul recentelor declaraţii făcute de secretarul de stat în MAE ungar Zsolt Nemeth cu privire la arborarea aşa-zisului drapel al „Ţinutului Secuiesc” şi presupusele „agresiuni simbolice” la care ar fi supusă minoritatea maghiară în România.
Secretarul de stat George Ciamba i-a transmis ambasadorului Ungariei preocuparea faţă de declaraţiile şi demersul lansat de secretarul de stat în MAE ungar Zsolt Nemeth şi a informat că partea română nu acceptă şi nu va accepta astfel de declaraţii şi demersuri, informează MAE într-un comunicat de presă.
A solicitat în termeni fermi părţii ungare stoparea iniţiativelor de acest gen, condamnând afirmaţiile oficialilor ungari care induc percepţia greşită a nerespectării de către România a normelor şi standardelor internaţionale în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, în condiţiile în care modelul românesc de protecţie a drepturilor minorităţilor este apreciat pe plan internaţional şi european.
În context, a subliniat şi caracterul inacceptabil al termenilor folosiţi în declaraţiile oficialilor ungari – „agresiuni simbolice” sau „războiul steagurilor” – precum şi tonalitatea didactică a acestora, chestiuni care nu îşi au locul în raporturile bilaterale româno-ungare.