‘Pe măsură ce olandezii au primit o serie de informaţii, ne-au pus gradual la dispoziţie o serie de elemente. Multă vreme şi nici acum complet, nu au fost transmise decât o listă cu nume şi prenume şi atât. Nu paşaport, nu număr de paşaport, nu alte date de identitate, nimic. Ceea ce a creat în mod evident o dificultate în a identifica cetăţenia sau cetăţeniile pasagerilor’, a explicat ministrul.
El a adăugat că toate aceste date depind de informaţiile transmise de autorităţile din Malaezia, în primul rând de compania aeriană malaeziană, dar şi de celula de criză din cadrul MAE olandez, la Haga.
‘Companiile aeriene nu transmit listele cu identitatea pasagerilor. Ceea ce noi am primit a fost o evidenţă pe naţionalităţi, pe cetăţenii, cu numărul de pasageri aparţinând unei cetăţenii sau alta, deci nu date cu caracter personal’, a menţionat Corlăţean.
Titus Corlăţean a mai precizat că, după consultarea primului ministru, a decis reactivarea Celulei de criză a MAE, la data 17 iulie, cu doua obiective importante, respectiv situaţia din Ucraina şi evoluţiile din Gaza.
‘Prioritatea specifică a Celulei de criză din MAE a reprezentat-o accesul la informaţii cât mai complete şi cât mai rapid posibile pentru a clarifica situaţia existenţei sau inexistenţei a pasagerilor români în avionul care s-a prăbuşit în Ucraina’, a spus ministrul.