„Salut votul larg majoritar al Camerei Deputaților, camera decizională a Parlamentului, care astăzi a respins cererea de reexaminare formulată de președintele Klaus Werner Iohannis a legii pentru declararea zilei de 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon. Legea a fost adoptată anterior de Parlamentul României, la data de 13 mai 2020, cu o largă majoritate. Au votat în favoarea legii deputații PSD, PRO România, PMP, Minorități naționale și alți deputați cu titlu individual (175 de voturi pentru). S-au abținut deputații PNL și USR (85 abțineri) și au votat împotrivă deputații UDMR (23 de voturi împotrivă).
Ca inițiator al legii care marchează oficial data recunoașterii internaționale, în 1920, printr-un tratat de pace, a Unirii Transilvaniei cu România, le mulțumesc celor care au votat astăzi în semn de respect pentru sacrificiul și pentru faptele de glorie ale înaintașilor noștri, care au pus mai presus de orice altceva interesele naționale românești și care au făcut posibil actul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 și respectiv încheierea Tratatului de Pace de la Trianon.
Solicit președintelui României să dea dovadă în final de demnitate națională și să promulge neîntârziat această lege, care reprezintă o simbolistică esențială pentru identitatea românească și pentru Statul Român, a declarat Titus Corlățean, președintele Departamentului de politică externă al PSD.
Proiectul de lege prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei acestui Tratat de la Trianon, pe data de 4 iunie. Astfel, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic.
De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Pe 15 septembrie, Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, pentru reexaminare Legea care are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, informează Administraţia Prezidenţială. „Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale”, a argumentat şeful statului.
„Legea are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon şi prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon; în acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Totodată, potrivit acestei legi, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale. Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică.
„Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii şi iniţierea unei largi analize şi consultări, în care sa fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituţii de învăţământ, instituţii publice, reprezentanţi ai societăţii civile”, mai arată şeful statului în cererea de reexaminare.
Într-o ţară membră a Uniunii Europene, puternic ataşată de valorile şi principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranţei şi a respectului faţă de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanenţă. În acest proces, autorităţile statului au o responsabilitate majoră.
În calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român şi de unică autoritate legiuitoare a ţării, Parlamentului îi revine responsabilitatea constituţională de a antrena în procesul legislativ actorii relevanţi pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent şi responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile şi aspiraţiile democratice ale poporului român”, arată preşedintele Iohannis în comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis marţi News.ro.
Pe 15 iulie, Curtea Constituţională a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la legea de declarare a zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.