Titus Corlăţean impune monitorizarea Ucrainei în scandalul legii educaţiei care discriminează minorităţile

În cadrul primei părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 27-31 ianuarie 2020), senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, s-a adresat în plen președintelui Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, David Zalkaliani, ministrul georgian al afacerilor externe.

Senatorul Corlățean a salutat preluarea de către Georgia a președinției Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și și-a exprimat îngrijorarea față de lipsa de voință politică manifestată constant de autoritățile ucrainene în ceea ce privește aplicarea recomandărilor APCE și ale Comisiei pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) cu privire la legislația foarte restrictivă adoptată anterior de Ucraina în domeniul educației în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale, inclusiv pentru etnicii români și maghiari. Menționând totodată că recenta lege ucraineană, care reglementează domeniul învățământului secundar, nu a adus progrese semnificative, senatorul Corlățean a întrebat care sunt intențiile concrete ale Președinției-în-exercițiu a Georgiei la Consiliul Europei în vederea asigurării respectării standardelor europene în domeniul educației în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale.

Comisia de la Veneţia, sesizată pe tema legii de revenire la alegerea primarilor în două tururi. Vot masiv în Consiliul Europei

În răspunsul său, reprezentantul Președinției-în-exercițiu a Georgiei la Consiliul Europei a menționat că aspectele semnalate fac obiectul monitorizării Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei din perspectiva celor două instrumente juridice relevante ale Organizației, respectiv Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. A arătat, de asemenea că, în viitorul apropiat, va începe un nou ciclu de monitorizare în baza Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, iar în calitate de președinte al Comitetului Miniștrilor, va asigura cele mai bune condiții pentru o evaluare aprofundată la nivel de experți a situației menționate de senatorul Corlățean. Totodată, președintele Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei s-a referit la publicarea recentă de către Comisia de la Veneția a unei analize detaliate a legii ucrainene privind limba de stat, care a identificat anumite aspecte problematice și a propus o serie de recomandări autorităților de la Kiev. În context, a reamintit asistența la nivel de experți a Consiliului Europei în acest domeniu care este disponibilă autorităților de la Kiev prin intermediul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Ucraina 2018-2021.

În marja sesiunii ordinare a APCE, senatorul Corlățean a participat, în calitate de vorbitor principal, la o dezbatere alături de parlamentari europeni, inclusiv din România și Ungaria, și experți pe tema dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale. Referindu-se la situația gravă determinată de Legea educației din Ucraina, senatorul Corlățean s-a referit la impactul negativ al acestui act normativ asupra comunității românești din Ucraina, precum și la riscurile generate de noua lege ucraineană în domeniul învățământului secundar care introduce cote obligatorii pentru limba ucraineană în detrimentul limbilor materne ale persoanelor aparținând minorităților naționale. În finalul acestei dezbateri, participanții au convenit să continue demersurile la nivel european, inclusiv prin respectarea prevederilor Rezoluției 2189 (2017) a APCE: Noua lege a educației din Ucraina: un impediment major pentru educația în limba maternă a minorităților naționale și a recomandărilor relevante ale Comisiei de la Veneția.