Tudorel Toader a precizat că Ministerul Justiţiei a avizat negativ pentru că are propriul proiect de modificare, care pune în acord articolul privind conflictul de interese cu decizia Curţii Constituţionale, în timp ce legiuitorul poate să adauge mai mult decât prevede o hotărâre a CCR.
„Tot am vorbit şi cred cu convingere faptul că aveam o inflaţie legislativă, de aia avem o practică neunitară. Anumite legi nu au coerentă, n-au unitate, n-au cursivitate, pentru că multe modificări survin pe parcurs, de natură să adauge, să elimine din textul de lege, fără că ele să se completeze, să aibă şi coerentă. Asta e procedura noastră parlamentară. Noi am dat un aviz negativ la proiectul de lege, pentru că proiectul de lege (al Ministerului Justiţiei, n.r.) despre care am vorbit astăzi se referă şi la modificarea articolelor 301 şi 308 privind conflictul de interese. Sub semnătura mea a plecat o avizare negativă de nesusţinere a proiectului de lege (de la Parlament, n.r.), pentru că venim cu proiectul nostru prin care le punem de acord”, a spus Tudorel Toader.
Ministrul a precizat că varianta Ministerului Justiţiei de modificare a Codului penal pune în concordanţă articolul privind conflictul de interese cu o decizie a Curţii Constituţionale care făcea referire la o singură sintagma din lege.
„Este adevărat, că noi rămânem aici în limita deciziilor Curţii Constituţionale, legiuitorul are deplină liberate să modifice şi mai mult decât limitele deciziile CCR. Legiutorul are doar bariera Constituţiei. Curtea a declarat neconstituţională doar sintagma raporturi comerciale”, a explicat Toader.
Deputaţii din Comisia juridică au dat, marţi, un raport favorabil proiectului de lege pentru modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul penal prin care se desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”.
Deputaţii jurişti au adoptat un amendament al lui Marton Arpad care are următorul cuprins: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani”.
Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, a explicat că, în momentul de faţă, există mai multe confuzii la articolul 301 privind conflictul de interese.
„Există în momentul de faţă mai multe confuzii la art. 301 privind conflictul de interese. Spre exemplu, definiţia la conflictul de interese este că participarea sau luarea unei decizii în favoarea unei persoane cu care ai o anumită relaţie de serviciu, de muncă, de rudenie prin care s-a realizat un folos pentru persoana respectivă. Asta înseamnă că judecătorii Curţii Constituţionale când îşi votează preşedintele sunt infractori, deputaţii când îşi votează preşedintele, având relaţii de muncă cu preşedintele, sunt infractori, preşedintele României când şi-a angajat consilieri cu care a lucrat, să zicem la primărie, a comis o infracţiune”, a precizat deputatul PSD.
Întrebat dacă funcţionarii publici îşi pot angaja rudele, Eugen Nicolicea a susţinut că nu există nicio restricţie în acest sens.