„Liberarea înseamnă să îl scoţi din penitenciar. Dacă ăla e deja eliberat, de unde să îl mai scoţi? El e acasă. Nu poţi să îi dai zile libere, dacă el a ieşit deja din penitenciar. Există o altă ipoteză, acei mii de foşti deţinuţi, multe mii de foşti deţinuţi ale căror cauze aflate la CEDO au fost suspendate, în vederea pronunţării deciziei pilot, decizie care se referă la toată lumea care a stat în penitenciar. Ălora nu ai cum să le dai zile compensatorii, că sunt deja acasă. Cu ei se pune problema dacă nu cumva trebuie să procedăm precum bulgarii, ungurii, italienii, alţii, să le dăm compensaţie financiară pentru fiecare zi de detenţie în condiţii necorespunzătoare”, a declarat ministrul Justiţiei.
Întrebat despre cazul bărbatului care a violat o femeie în Capitală şi care fusese eliberat în baza legii recursului compensatoriu, după o condamnare la 10 ani de închisoare pentru că a violat o fetiţă de 13 ani, Tudorel Toader a spus că proiectul de lege a plecat de la minister, în 2016, sub o altă formă, însă a fost modificat în Parlament.
„Proiectul de lege a plecat de la minister în octombrie anul trecut, s-a dus la CSM în noiembrie anul trecut, care a susţinut că în loc de zile câştig pentru liberare condiţionată este mai eficientă măsura dacă se consideră zile efectiv executate. Deci a plecat trei zile beneficiu pentru liberare condiţionată. De la CSM a venit că este bine, dar şi mai bine dacă cele trei zile la 30 în condiţii necorespunzătoare ar fi considerate efectiv executate. După care în Parlament s-a modificat, s-a schimbat, aşadar, sensul soluţiei, din trei zile s-au făcut şase. Legea şi-a urmat drumul ei de adoptare, a intrat în vigoare. Studiul de impact se face în procedura de legiferare, de adoptare a legii, şi nu când legea intră în vigoare. Când legea a intrat în vigoare, eşti obligat să o pui în aplicare. Căutaţi în istoricul legiferării şi veţi vedea poziţia ministerului faţă de această lege”, a explicat Toader.