Toamna vine cu picătura în România. Elena Mateescu anunţă că un ciclon polar loveşte România

Elena Mateescu anunță că vremea se schimbă în România, vor fi modificări simțitoare ale vremii în zilele care urmează. Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat ce se întâmplă cu vremea în perioada următoare.

”Au fost ceva ploi, nu în cantități însemnate, dar ploi slabe. Acestea cu siguranță vor continua, mai ales mâine în zona montană, dar și în partea de nord-vest, nord și nord-est a teritoriului. Elementul meteorologic de interes rămâne regimul de temperaturi, pentru că dacă astăzi vom vorbi despre valori de temperaturi care în sud pot atinge 23…24 de grade, iată o diferență semnificativă față de ziua de ieri, care a adus valori de 30…31 de grade”, a explicat Elena Mateescu la Antena 3.

”De mâine, temperaturile vor fi în creștere, deja contăm pe valori de până la 26…27 de grade, în mijlocul săptămânii 27… 28 de grade, inclusiv în Capitală.

Cu siguranță, până la mijlocul acestei săptămâni vom vorbi de acest ecart de temperaturi, 20…27 de grade Celsius, fără variații serioase de la o zi la alta.

Alte articole

Alertă meteo. Strat nou de zăpadă la munte, lapoviţă pe arii extinse în Moldova şi Transilvania, scad temperaturile şi la Bucureşti

Prognoza meteo lunară. ANM schimbă foaia, jumătate de ţară va fi sub nămeţi. Florinela Georgescu anunţă zonele cu iarnă ca-n poveşti de Crăciun şi Revelion

Elena Mateescu anunţă ecart termic în luna octombrie: „Vremea se schimbă”
Minimele vor fi mai coborâte, în special în zonele depresionare din estul Transilvaniei, spre 3…4 grade Celsius, iar în jumătatea nordică a țării, mai ales în Maramureș sau nordul Moldovei, vom vorbi de minime de cel mult până la 7…8 grade, în timp ce în sud 10…13 grade, inclusiv în capitală”, a mai explicat Elena Mateescu

Luna septembrie, printre cele mai calde

În România, luna septembrie 2023 a fost cu aproximativ 3 grade mai caldă decât media climatologică.Cu o anomalie de peste 3 grade față de medie, septembrie 2023 a fost una dintre cele mai călduroase luni de tranziție înregistrate vreodată în România.

În loc de toamnă, în acest an luna septembrie a adus o vreme autentică de vară. În unele zone din țară, mai ales din sud, temperatura medie lunară a fost cea mai ridicată din toată perioada de observații, în timp ce în alte regiuni a fost depășită doar de luna septembrie 1994.

În Capitală, septembrie 2023 a avut o temperatură medie de aproximativ 22 de grade. În mod normal, astfel de valori se ating doar în lunile de vară.

Zile tropicale și chiar caniculare
După o vară călduroasă, sudul țării nu a scăpat de caniculă nici la începutul toamnei. Pe 23 septembrie, la Zimnicea s-au înregistrat 36,6 grade.

Temperatura a depășit 30 de grade cel puțin o dată aproape în toată țara, iar în București și în alte localități din sudul țării au fost până la 20 de zile cu maxime peste acest prag.

De asemenea, mai multe zone din sudul și vestul țării au avut parte de cel puțin o noapte tropicală, în care temperatura nu a scăzut deloc sub 20 de grade.

Aproape 37°C la sfârșit de septembrieAflă mai multe

O lună fără îngheț, chiar și la munte
În același timp, temperatura nu a scăzut sub pragul de îngheț nici măcar în zonele înalte de munte. Acest lucru este destul de neobișnuit, chiar și vara.

Pe Vârful Omu, temperatura minimă din septembrie a fost de 1,4 grade, aceasta fiind, de altfel, cea mai ridicată valoare din toate lunile anului. Chiar și luna iulie a avut o minimă mai scăzută, de -1,2 grade.

Luna septembrie a fost caldă chiar și în zonele de munte.Cel mai rece din țară a fost la Obârșia Lotrului, unde s-au atins 0 grade pe 29 septembrie, urmată de Miercurea Ciuc, cu o minimă de 0,6 grade pe 30 septembrie.

Vine iarna în România! Accuweather anunţă când vor cădea primii fulgi de zăpadă în Capitală
Cauza principală a căldurii neobișnuite a fost circulația atmosferică de blocaj. Un câmp anticiclonic s-a instalat peste partea centrală a continentului, menținând temperaturile ridicate în cea mai mare parte a timpului.

În schimb, zonele de joasă presiune au fost deviate fie spre Marea Mediterană, unde au provocat inundații extreme în unele zone, fie spre nordul Scandinaviei, unde au cauzat ploi și ninsori abundente.