Detaliat, graficul respectiv prezintă următoarele scenarii, porninde de la întrebarea „cine ştie ce va fi”? Graficul poate fi accesat pe site-ul BBC News.
Dacă cineva crede că ştie cu siguranţţă care va fi viitorul Uniunii, se înşeală amarnic. Tot ce se ştie cu siguranţă, este că nu se poate şti nimic cu siguranţă. De pildă, mâine, o mare bancă ar putea să anunţe că este în faliment. Sau ar putea să pice un guvern sau protestatarii europeni să organizeze proteste masive şi să ceară abandonarea monedei euro şi reformarea instituţiilor europene. Ar putea să izbucnească proteste în alte părţi ale lumii, care să destabilizeze Europa. Dar ar putea să se întâmple şi lucruri bune, cum ar fi ca guvernele sau instituţiile financiare să vină cu planuri bune de rederesare a economiei şi criza să se sfârşească.
Ca Pasărea Phoenix din cenuşă
Acesta este unul dintre scenariile pozitive pentru redresarea eonomiei. Este scenariul pe care Franţa şi Germania l-au avut în vedere la actualul summit de la Bruxelles. Însemna ca toate ţările să achieseze la acest plan -ceea ce nu s-a întâmplat în realitate. S-a făcut însă un pact cu ţările din zona euro , botezat „euro plus”, după cum i-a spus preşedintele Nicolas Sarkozy sau „pactul 17”, după numărul ţărilor din zona euro. Chiar dacă acest pact nu va modifica Tratatul de Lisabona, rămâne deocamdată un pact de sine stătător şi are destule şanse să funcţioneze. Teoretic, prin acest nou tratat semnat numai de zona euro, Italia şi Spania vor fi salvate cu finanţare de la Banca Centrală Europeană. Tratatul ar spori şi încrederea în zona euro, ceea ce ar ajuta pieţele financiare, băncile, investiţiile şi locurile de muncă, şi nu în ultimul rând, pe consumatori. Şi astfel, moneda euro va supravieţui.
Inflaţie
Potrivit acestui scenariu, euro ar scădea, bunurile importate ar fi din ce în ce mai scumpe şi chiar şi cele autohtone, dacă cresc preţurile la energie, combustibili şi alimente. Banca Centrală Europeană va tipări bani, ca să salveze de la faliment bancă după bancă. Se va ajunge la datorii enorme. Guvernele vor continua să cheltuiască la fel de mult, bazându+se pe faptul că ECB le va împrumuta cu noi euro tipăriţi.
Recesiune
Zona euro va rezista, dar preţul va consta în ani întregi de chinuri. Guvernele ţărilor membre vor lua măsuri de austeritate simultan, făcând reduceri bugetare, concedieri masive şi alte măsuri asemănătoare, iar afacerile şi consumul se vor prăbuşi. ECB va reduce ratele dobânzilor la yero, dar chiar şi aşa va fi aproape imposibil să stimuleze economia. Se instalează recesiunea, care va fi şi mai greu de suportat de ţările care şi-au redus împrumuturile, deoarece nu vor reuşi să se descurce cu cheltuielile cu şomajul.
Prăbuşirea ţărilor slabe
Grecia este prima susceptibilă de un asemenea scenariu. Nemaiavând încotro, ar ieşi din zona euro, darv nici reintroducerea fostei monede naţionale, drahma, nu o va ajuta, pentru că va fi devalorizată. Modelul Greciei s-ar putea propaga şi la ţări din sud-estul Europei, iar în final, „în picioare” ar mai putea rămâne câteva ţări europene, ca Germania şi Franţa şi, probabil, Finlanda, Olanda şi Austria. Acest scenariu este unul care duce la prăbuşire, iar euro se prăbuşeşte definitiv.
Divorţul
Este exact ceea ce urmează după un asemenea scenariu. Ţărilor bogate care vor supravieţui. mai ales cele din nordul Europei, nu vor mai fi de acord să le finanţeze pe cele sărace care au pierdut bătălia cu criza financiară şi cu recesiunea, astfel că Europa se va împărţi în două, între Nord şi Sud.