Avocatul susţine că, în 2017, Colegiul de Conducere al ICCJ ar fi desemnat cele două C5 pentru 2018 prin încălcarea legii, în sensul că a decis ca în compunerea acestor complete să fie membri de drept, în loc ca toţi judecătorii să fie traşi la sorţi.
„Această obligaţie (ca în compunerea C5-urilor să nu fie membri de drept, ci toţi judecătorii să fie traşi la sorţi – n.r.) există de la 01.02.2014, la fel cum tot de atunci există prevederea clară că preşedintele şi vicepreşedintele ÎCCJ conduc completele de 5 doar dacă au fost extraşi la tragerea la sorţi pentru a face parte din ele. Dacă nu au rezultat din tragerea la sorţi nu au ce căuta în completele de 5. Deci, nu mai există „membri de drept”, confuzie generală atât în presă, cât şi în dezbaterea publică, chiar cu participarea confraţilor mei avocaţi, încă de la 1 februarie 2014. Prin recenta modificare (legea 207/2018 de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, adică prima dintre cele 3 legi ale Justiţiei modificate de Coaliţia PSD-ALDE – n.r.) nu s-a făcut decât o clarificare a unor prevederi legale în vigoare din 1.02.2014. Aveţi alăturat fotografia art. 32 din Legea 304/2004 înainte şi după modificarea operată prin Legea 207/2018. Pentru că orice act administrativ, cum sunt Hotărârile colegiului de conducere ICCJ prin care s-au desemnat completele de 5, se bucură de prezumţia de legalitate, până când o instanţă de judecată nu constată nelegalitatea acestora nu putem vorbi decât de o suspiciune de nelegalitate, lucru extrem de important. Nelegalitatea actului administrativ nu se proclamă public, ci se constată de justiţie”, a arătat avocatul Toni Neacşu pe Facebook.
Plângerea prealabilă la un act administrativ este primul pas pentru deschiderea unui proces la instanţa de contencios.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit pentru 8 octombrie data de desfăşurare a primului termen al apelului în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, dosarul fiind repartizat completului de cinci judecători P1 – Penal condus de vicepreşedintele instanţei supreme Iulian Dragomir.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, afirma, recent, la Antena 3, că se urmăreşte să fie „băgat la puşcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii şi se declara convins că nu există vreo instanţă care să reziste la presiunile de condamnare a sa.
„Vor să mă bage la puşcărie cu un complet făcut cu încălcarea legii. Legea spune că preşedinţii completelor sunt repartizaţi aleatoriu. ICCJ a adoptat o decizie prin care legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019. De ce? Ca să desemneze două complete nelegal. Vom contesta, sigur, dar tot la ei”, spunea Dragnea.
De asemenea, Dragnea a anunţat că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători de la ICCJ.
Preşedinta ICCJ Cristina Tarcea a răspuns marţi acuzaţiilor preşedintelui PSD Livu Dragnea conform cărora la instanţa supremă nu se respectă legea, cu referire la reglementarea completelor de cinci judecători, afirmând că la Înalta Curte se respectă legea şi în ţara asta sunt judecători care respectă legea cu orice risc.
Preşedinta ICCJ a precizat că Legea 207/2018 de modificare a Legii de organizare judiciare „incontestabil este de imediată aplicare, Înalta Curte o aplică încă din iulie 2018, dar aplicarea imediată a legii presupune şi respectarea obligaţiilor pe care legea le impune în ceea ce priveşte termenul, data la care acea obligaţie trebuie îndeplinită”.
„Or legea este incontestabil şi lipsită de orice echivoc: la începutul fiecărui an”, a conchis Tarcea.
În 21 iunie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat joi la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual.