Topoliceanu: Elena Udrea a cerut 10 milioane de euro pentru ea şi pentru partid din bugetul CNI

„La puţin timp dupa numire, am avut o discuţie cu Elena Udrea care mi-a spus că bugetul CNI este de 100 de milioane şi că din acestea s-ar putea obţine dacă nu 10, macar 5 milioane de euro pentru ministru şi partid. Nu au fost stabilite termene la care să aduc aceşti bani, iar eu nu am promis că voi obţine sumele. Nu am luat-o ca fiind o discuţie serioasă”, a scris Ana Maria Topoliceanu în denunţ.

Denunţul figurează în motivarea judecătorilor la decizia de arestare preventivă a Elenei Udrea în dosarul Galei Bute.

Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul Gala Bute, după ce ar fi primit bani de la administratorul unei firme.

Ana Maria Topoliceanu, care apare în fotografiile cu deputatul PMP Elena Udrea şi fosta şefă a DIICOT Alina Bica, în timpul unei călătorii la Paris, ar fi primit mită pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea persoanei care i-a dat banii, în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii.

Prima noapte în AREST pentru Elena Udrea. Cu cine a stat în CELULĂ şi ce a făcut

„La un moment dat, nu reţin perioada, cred că în 2011, Lungu Ştefan mi-a spus că a vorbit cu Udrea Elena, care i-a spus că poate să ia pentru ea o sumă de bani de la firma Consmin SA, care avea lucrări la Compania Naţională de Investiţii şi că i-a spus să ia legătura cu mine ca să stabilim condiţiile în care va fi remisă această sumă. Conform acestei discuţii, banii urmau să fie luaţi pentru ministrul Elena Udrea. (…) Nu îmi mai amintesc cu exactitate, dar cel mai probabil am vorbit cu Elena Udrea despre modalitatea în care urmau să fie transferaţi aceşti bani şi ea mi-a spus să îi iau prin intermediul societăţii administrate de Breazu Tudor, zis Cici, un prieten comun. Numele societăţii administrate de Breazu Tudor este Ekaton Consulting SRL”, potrivit declaraţiei date de Topoliceanu în faţa anchetatorilor, redată în referatul privind propunerea de arestare preventivă a lui Tudor Breazu, în dosarul Gala Bute.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată că Topoliceanu a făcut aceste declaraţii la un moment la care nu avea nicio calitate procesuală, nefiind desfăşurate activităţi procesuale care să o privească.

Citeşte şi: Elena Udrea, ÎNFUNDATĂ şi mai mult de complici. Ce le-au spus Faur şi „Stelu” procurorilor în seara reţinerii

Tot în referatul privind propunerea de arestare preventivă a lui Tudor Breazu, obţinut de MEDIAFAX, se arată că firmele care executau lucrări finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului condus de Elena Udrea depindeau de „bunăvoinţa” persoanelor cu funcţii de conducere din instituţie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată din cauza întârzierii decontărilor.

În acest context, în perioada 2010 – 2011, Tudor Breazu le-ar fi ajutat pe Elena Udrea şi pe Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naţionale de Investiţii, să primească 300.000 de lei de la Dragoş Marius Botoroagă, administratorul SC Consmin SA, scopul mitei fiind de a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societate în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii.

După ce Compania Naţională de Investiţii făcea plăţile către firma lui Botoroagă, acesta dispunea transferul a aproximativ 10 la sută din suma încasată către Ştefan Lungu, pe atunci consilierul personal al Elenei Udrea, prin societatea controlată de acesta – Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanţă fictive, se mai arată în documentul citat.

În acest mod s-ar fi realizat cinci plăţi în valoare de 335.486 de lei, bani din care Lungu i-ar fi transferat lui Tudor Breazu, prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, în baza altor contracte de consultanţă fictive, sumele de 209.762 de lei, prin patru transferuri bancare, şi de 90.000 de lei, în numerar, spun procurorii.

O parte a acestor sume i-ar fi fost înmânată în numerar Anei Maria Topoliceanu, care le-ar fi predat Elenei Udrea, mai spun procurorii, precizând că diferenţa a fost folosită de Breazu pentru a plăti cheltuieli ale celor două.

Astfel, potrivit anchetatorilor, Breazu a achitat mai multe servicii de care ar fi beneficiat direct Elena Udrea, respectiv contravaloarea cazării pentru o vacanţă petrecută la hotelul Danai Beach Resort din Grecia, în perioada 2-5 septembrie 2011, şi costurile petrecerii organizate cu ocazia zilei de naştere a acesteia, la data de 26 decembrie 2012, la Hotelul Orizont din Predeal, în sumă de 12.999 de lei.

Sumele primite ar fi fost folosite şi pentru plata unor excursii făcute de Breazu cu Topoliceanu: la Florenţa, în perioada 19 – 22 mai 2011 (cazare 9.462 lei, plus avion 4.468 de lei), la Mykonos – Grecia, în perioada 6 – 11 iulie 2011 (cazare 16.530 de lei şi avion 9.354 de lei), şi la Paris, în perioada 30 septembrie – 4 octombrie 2011 (avion 5.406 de lei).

De asemenea, Breazu ar fi achitat deplasările lui Topoliceanu la Frankfurt, în perioada 30 noiembrie – 2 decembrie 2011 (cazare 2.283 de lei), sau ale unor membri ai familiei sale la Viena , în perioadele 24 – 28 august 2011 (cazare 4.530 de lei şi avion 5.800 de lei) şi 24 octombrie – 1 noiembrie 2011 (cazare 8.876 de lei plus avion 5.652 de lei), spun procurorii.

Anchetatorii mai notează că, din declaraţia Anei Maria Topoliceanu, rezultă că sumele primite de la SC Consmin SA ajungeau în patrimoniul Elenei Udrea.

Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea, a fost arestat preventiv în 8 februarie, de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia nu este definitivă, contestaţia urmând să se judece la instanţa supremă.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei, că Tudor Breazu este un pericol concret pentru societate, chiar dacă au trecut peste trei ani de la săvârşirea faptelor de care îl acuză DNA.

Magistratul a notat, în documentul citat, că Tudor Breazu, acuzat de complicitate la luare de mită în dosarul Gala Bute, alături de ceilalţi inculpaţi, a comis fapta în mod organizat, prin crearea unui circuit financiar complex şi prin „ticluirea” de înscrisuri pentru a le da o aparenţă de legalitate, implicând mai multe societăţi comerciale şi folosind tranzacţii fictive.