Topul celor mai CONTROVERSAŢI candidaţi la locale

1. Gigi Becali (candidat PNG, Primăria Generală a Capitalei): În mod paradoxal, îşi datorează primul succes electoral important unei şederi în închisoare. În 2009, a devenit europarlamentar de pe listele PRM, după ce liderul acestui partid, C.V. Tudor, l-a vizitat în închisoare şi i-a oferit să candideze în tandem pentru Parlamentul European. Sejurul de 29 de zile în penitenciar al lui Gigi Becali, în perioada aprilie-mai 2009, se datora unor acuzaţii de lipsire ilegală de libertate, procurorii acuzându-l pe preşedintele PNG că i-a sechestrat pe cei care i-au furat automobilul. În octombrie 2011, Becali a fost achitat în acest proces, dar trebuie să mai aştepte apelul făcut de Parchet la ICCJ.

De altfel, pe plan judiciar, 2012 a fost un an bun pentru Becali deoarece a fost achitat şi în dosarul „Valiza”, în care a fost acuzat de dare de mită deoarece a oferit 1,7 milioane de euro, în 2008, jucătorilor Universităţii Cluj pentru a învinge CFR Cluj, într-un moment în care Steaua Bucureşti putea câştiga campionatul. „Mă bucur că în ţara mea Hristos nu-l lasă pe Satan să-şi facă de cap„, a spus Becali după achitare. Însă nici aici sentinţa nu e irevocabilă, deoarece DNA a cerut recurs. Iar Necuratul îl mai pune o dată la încercare pe Războinicul Luminii pe 17 mai, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să se pronunţe în dosarul schimbului de terenuri cu MApN, dosar în care Becali şi fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc sunt acuzaţi de fapte de corupţie.

În rest, în dreptul lui Gigi Becali nu se mai regăsesc decât lucrurile care i-au dus buhul şi peste hotare încât publicaţia britanică The Guardian i-a rezervat o rubrică săptămânală în care îi sunt prezentate panseurile: schimbul de înjurături cu alţi „intelectuali” din fotbal şi declaraţii care îi fac pe membrii Consiliului Naţional al Discrimănării să se ia cu mâinile de cap. Cum ar fi cea potrivită căreia homosexualii nu vor ca el să deszăpezească în Vrancea: „Unii oameni care sunt homosexuali nu sunt de acord ce fac eu”.

2. Antonie Solomon (candidat UNPR, primăria Craiova): Un alt rezident al puşcăriilor patriei, la Colibaşi şi Galaţi. Primarul Craiovei a fost arestat în martie-septembrie 2010 pentru fapte de corupţie fiind acuzat că ar fi primit 50.000 de euro mită de la Cornel Penescu, patronul PIC Piteşti. La asta se adaugă alte proiecte dubioase derulate de primărie care au stârnit curiozitatea profesională a Curţii de Conturi.

Reputaţia lui Solomon a depăşit graniţele Olteniei prin duelurile verbale cu jurnaliştii craioveni şi declaraţiile picante făcute pe diverse teme. În 2009, într-un moment de sinceritate subită, din calitatea de membru al PDL a susţinut că alianţa la guvernare a partidului său cu PSD reprezintă „o prietenie între doi hoţi care sunt prinşi cu mâna unul în buzunarul altuia”. Apoi a spus că nu va pleca niciodată din PDL pentru că nu vrea să fie javră. În 2012, candidează la primărie din partea UNPR.

Când deputatul PNL Mariana Câmpeanu a remarcat că Bănia pare a fi un oraş condus de interlopi. „Bă băiatule, eu cred că dacă se dezbrăca în pielea goală mai câştiga un vot-două în Craiova, ştii poate… Doamne fereşte! Păi, am auzit că e deputat sau senator de Hunedoara, unde vai de mama lor ce e acolo. Eu am trecut de zeci de ori până acum prin Hunedoara. Aţi văzut vreodată, în Craiova, că se împuşcă pe stradă, că se bat în discoteci, că de Paşte s-a întâmplat ceva? Nu. Craiova este cel mai sigur oraş din ţară„, a spus Solomon despre oraşul său, care oferă în mod constant ştiri cu scandaluri, bătăi şi clanuri care se încaieră.

3. Constantin Nicolescu (candidat USL, CJ Argeş): În ianuarie 2011, Nicolescu (PSD) a fost acuzat de procurorii DNA că, din calitatea de preşedinte la CJ Argeş, a primit 900.000 de euro din fonduri PHARE pentru patru şcoli în baza unei documentaţii ce cuprindea acte false. În dosar era acuzat şi Cornel Penescu. DNA a obţinut în instanţă arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Nicolescu. Iminenţa penitenciarului l-a zdruncinat pe Nicolescu, acesta trebuind operat pe cord de urgenţă în Bucureşti.

Episodul în care lui Nicolescu i s-a făcut rău în sala de judecată a amplificat pentru moment patimile politice din România. Dacă PDL a putut să spună triumfător că tot la opoziţie sunt mai mulţi corupţi decât în ograda proprie, PSD l-a ridicat pe Nicolescu la rang de martir al social-democraţiei şi mucenic al prigoanei DNA îndreptate împotriva adversarilor politici ai puterii. Deocamdată, Nicolescu nu are voie să părăsească ţara, iar procesul său este programat să înceapă luna aceasta.

4. Teodor Niţulescu (candidat PDL, CJ Teleorman): Fostul prefect de Teleorman şi actualul candidat al PDL la şefia judeţului a devenit cunoscut în presă drept „prefectul şantajist”, după ce au fst remarcate o serie de stranii coincidenţe în activitatea prefecturii. Astfel, Niţulescu ataca sau ameninţa că atacă în contencios administrativ acte ale primăriilor din judeţ, însă renunţa la aceste acţiuni după o judicioasă şi matură chibzuinţă a chestiunilor în litigiu. Între timp, fie primarii respectivi deveneau membri ai partidului de guvernământ, fie încheiau contracte foarte avantajoase unei firme al cărei acţionar era nimeni altul decât vajnicul apărător al legalităţii în judeţ, Teodor Niţulescu.

În cârca acestuia, s-a pus şi un contract prin care a devenit furnizor de mobilier la spitalul din Roşiorii de Vede la preţuri de peste 3 ori mai mari decât cele care ar fi fost obţinute de pe piaţa liberă. Talentul de comersant al lui Niţulescu este atât de mare încât a reuşit să vândă spitalului un coş de gunoi la 238 de lei, deşi acesta costă, în mod normal, doar 37 de lei. Totodată, presa a sesizat omisiuni flagrante în declaraţiile de avere ale prefectului.

5. Cristian Poteraş (candidat PDL, primăria sectorului 6): Primul reprezentant al Capitalei pe lista controversaţilor de la locale este edilul sectorului 6 trimis în judecată deja pentru faptul că a acordat în mod ilegal titluri de proprietate pentru 12 hectare de teren. Valoarea acestora este estimată la 58 de milioane de euro. Cei care au revendicat terneurile au vândut drepturile litigioase unor persoane. Ca prin minune, acestora li se reconstituia imediat dreptul la proprietate de către primărie. Cum terenurile respective nu mai puteau fi retrocedate în natură, proprietarii erau despăgubiţi cu alte suprafeţe, cu o valoare mai mare.

6. Liviu Negoiţă (Candidat PDL, primăria sectorului 3): Un contract de 110 milioane de euro încheiat de edilul sectorului 3 pentru modernizarea infrastructurii au atras atenţia autorităţilor europene întrucât era vorba de bani comunitari, iar contractul s-a încheiat prin încălcarea legislaţiei achiziţiilor publice. Contractul a fost acordat unei firme de casă a primăriei. Acum Ministerul de Externe se chinuie să obţină de la Bruxelles clemenţă astfel încât România să nu se trezească în postura de condamnată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

7. Gheorghe Bunea Stancu (candidat USL, CJ Brăila): Preşedintele PSD Brăila a ajuns în atenţia presei după ce s-a aflat că DNA are înregistrări în care pesedistul se laudă omului de afaceri Ioan Niculae cum este el capabil să impună oameni în administraţia centrală şi cum poate influenţa deciziile miniştrilor astfel încât magnatul să fie favorizat de către statul român. Procurorii susţin că în schimbul acestor servicii, Niculae a finanţat campania prezidenţială a lui Mircea Geoană în 2009. În înregistrări, Bunea Stancu se referea la Ilie Sârbu (pe atunci, ministru al Agriculturii), într-un mod oarecum neelegant, în termeni de „nenorocit” şi „panaramă”.

8. Gheorghe Falcă (candidat PDL,  primăria Arad): Încă din octombrie 2007, Falcă, finul lui Traian Băsescu, este trimis în judecată în dosarul „Fabrica de Zahăr”, în care este acuzat că a primit ca mită un schimb între apartamentul său de la bloc şi o vilă, în scopul de a facilita firmei Elcon obţinerea unui teren al primăriei la un preţ mai mic de trei ori decât cel pieţei. Terenul de 5,2 hectare i-a fost vândut cu 840.000 de euro, iar Elcon l-a revândut o zi mai târziu cu 2,9 milioane de euro. Diferenţa valorică dintre apartament şi vila schimbate de Falcă este de 111.000 de euro.

9. Radu Mazăre (candidat USL, primăria Constanţa): DNA îl acuză că a folosit la Constanţa aceeaşi metodă pe care a patentat-o Poteraş la sectorul 6, însă la o scară mult mai mare, deoarece retocedările ilegale ar fi de 100 de hectare în valoare de 114 milioane de euro. Dosarul este încă în judecare. Mazăre a avut probleme şi cu ANI, care l-a reclamat că, în 2003, s-a aflat câteva luni în stare de incompatibilitate fiind, concomitent, şi primar şi admnistrator de firmă. Mazăre a câştigat procesul cu ANI.

Prezenţa publică extravagantă a lui Mazăre a atras atenţia uneori prin stridenţă. Astfel, în 2009 a apărut la o prezentare de modă la Mamaia îmbrăcat în uniformă de general în Wehrmacht, armata germană în al doilea război mondial.

10. Marian Oprişan (candidat USL, CJ Vrancea): Este acuzat de către procurori de abuz în serviciu, fals şi uz de fals şi utilizarea creditelor în alt scop. DNA îl acuză că a acordat lucrări de infrastructură unor firme neeligibile şi a achiţionat, în numele CJ Vrancea, în mod ilegal, un complex turistic în jurul căreia el şi familia sa deţin terenuri de 8 hectare. Potrivit rechizitoriului, Oprişan ar fi cauzat un prejudiciu de peste 2 milioane de euro.

11. Lucian Iliescu (candidat USL, primăria Giurgiu): Primarul liberal de Giurgiu a reintrat în atenţia presei în 2011, odată cu uciderea baschetbalistului american Chauncey Hardy de către un membru al clanului interlop Butoane. Potrivit presei locale, Iliescu şi-ar datora funcţia susţinerii de care a beneficiat din partea clanului Butoane.

Primar din 1996, Iliescu a devenit cunoscut pentru bairamele date din bani publici în primărie, precum şi prin deplasările în străinătate pe banii municipalităţii ale consilierilor. Un alt scandal a fost generat în 2007 de faptul că încasa taxe în mod ilegal pentru trecerea podului de la Giurgiu.

12. George Scripcaru (candidat PDL, primăria Braşov): Primarul PDL de Braşov este cercetat de către DNA privind o posibilă complicitate a sa la luare de mită. Fostul OPC Braşov ar fi primit 300.000 de lei pentru a facilita obţinerea unei autorizaţii în vederea unei pieţe agroalimentare, iar procurorii cercetează rolul primarului şi al fostului prefect de Braşov în această afacere.