UPDATE. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) salută decizia Parchetului General de a trimite în judecată patru persoane în dosarul privind moartea disidentului Gheorghe Ursu, chiar dacă acest lucru a fost făcut cu „o mare întârziere”.
„Această decizie arată că Justiția nu are vârstă și că un stat de drept care vrea să se bucure de acest titlu trebuie să probeze că are instrumentele, dar și voința necesare pentru a permite Justiției, chiar și cu o întârziere mare, să își facă datoria. Miza este a noastră, a tuturor, în raportul cu Securitatea, care s-a bucurat de cea mai silențioasă și eficientă amnistie istorică și etică dintre toate serviciile de poliție politică din Europa de Est. Să nu uităm că Securitatea nu și-a făcut mea culpa, nu a plătit despăgubiri, membrii ei au intrat în noile structuri de putere. Noi am omorât în decembrie 1989 doi oameni și am scăpat două milioane. Această formă de amnistie juridică și morală nu este o chestiune care să privească doar familia Ursu, ci pe noi toți ca societate în ansamblu„, a transmis, într-un comunicat de presă, Radu Preda, președinte executiv al IICCMER.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, luni, că procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare au finalizat cercetările în cauza cunoscută sub numele de “cazul Ursu” şi au dispus trimiterea în judecată a lui Marin Pîrvulescu, Vasile Hodiş, George Homoştean, şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
“Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a face dovada că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au inventat infracţiunea de deţinere şi operaţiuni cu mijloace de plată din străinătate”, potrivit PICCJ.
În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă şi relaţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist, arată News.
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au desfăşurat acţiuni represive şi sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist”. De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului.
Dosarul a fost trimis în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.