Faptul că amicul lui, Alexandru Vişinescu, a fost condamnat definitiv la 20 de ani de puşcărie pentru crime împotriva umanităţii, nu i-a stricat buna dispoziţie lui Ioan Ficior. Echipa România TV l-a găsit pe fostul comandant de la Periprava zâmbitor în uşa apartamentului său de la Gara de Nord, din Capitală.
Dacă la vederea camerei de filmat, Ficior părea că-şi apără amicul torţionar, în lipsa ei fostul şef de la Periprava s-a distanţat de Vişinescu. „Eu nu sunt Vişinescu! Istoria o face Academia! Dacă luaţi rechizitoriul meu…face o introducere…ca şi când eu am adus comunismul în România! Când faci crime împotriva umanităţii, infracţiunea trebuie să aibă toate elementele„, a spus Ioan Ficior.
În mandatul lui Ficior au murit peste 100 de deţinuţi de la Penitenciarul Periprava. Acuzat, iniţial, de genocid, Ioan Ficior va fi judecat pentru crime împotriva umanităţii.
Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, miercuri, să îl condamne la 20 de ani de închisoare pe fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deținuților politici. Acesta a fost condamnat în primă instanţă tot la 20 de ani de închisoare.
Alexandru Visinescu, fost comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, a fost trimis in judecata pe 18 iunie 2014, de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind acuzat de savarsirea de infractiuni contra umanitatii, in legatura cu abuzurile exercitate asupra detinutilor politici.
Procurorii sustin ca, in perioada 1956 – 1963, Alexandru Visinescu, in calitate de comandant al Penitenciarului Ramnicu Sarat, a savarsit actiuni si inactiuni sistematice, care au avut ca rezultat persecutarea colectivitatii reprezentate de detinutii politici incarcerati, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrangerea grava a exercitarii acestora, pe motive de ordin politic.
Astfel, detinutii erau supusi unor conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea lor fizica, fara sa li se asigure un minim de medicamente si fara sa li se acorde ingrijiri sau asistenta medicala adecvate.
Totodata, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer catre spitalele penitenciar, degradarea starii de sanatate a condamnatilor prin lipsa hranei, lipsa incalzirii, pedepsele aplicate discretionar si abuziv, conditiile de detentie inumane, relele tratamente, bataia si alte violente, ignorarea adreselor si sesizarilor formulate de detinuti erau tot atatea actiuni menite a duce la exterminarea fizica a persoanelor incarcerate.
Principalele categorii de detinuti aflate in penitenciar, asa cum reiese dintr-o nota a lui Visinescu adresata Consiliului Securitatii Statului din anul 1967, erau: fosti conducatori in guvernele burghezo-mosieresti si in conducerile PNT si PNL; fosti conducatori ai diverselor organizatii subversive; foste cadre de conducere dupa 23 august 1944; foste cadre MAI dupa 23 august 1944; fosti conducatori ai diverselor secte religioase; alte cazuri mai izolate.
„Conditiile de viata din Penitenciarul Ramnicu Sarat, asa cum reies din documente si au fost descrise si de fostii detinuti, au creat premisele aparitiei unor afectiuni deosebit de grave, soldate in cateva cazuri cu decesul, proband natura abuziva si tratamentul neglijent aplicat de comandantul inchisorii, lt. col. (r) Visinescu Alexandru. Regimul impus nu asigura sub nicio forma conditiile minime de supravietuire pe termen lung, avand in vedere ca de cele mai multe ori sentintele se intindeau pe o perioada care depasea 10 ani. Decesul detinutilor survenea, astfel, in urma unui proces lent, dar eficace, prin care acestia erau torturati fizic si psihic”, au aratat procurorii.
Pana in prezent, au fost identificati 138 de detinuti care au trecut prin Penitenciarul Ramnicu Sarat in timpul mandatului lui Alexandru Visinescu.
CITEŞTE ŞI: Fiica unui fost deţinut politic: Nu ne dorim să sufere Vişinescu. Nu a înţeles nimic din partea morală