Tot mai mulţi studenţi români lucrează în timpul facultăţii. Cum pot beneficia aceştia de concediul de studii

Pe locul al doilea se situează studenții de la Științe Sociale, Jurnalism și Comunicare, cu un procent de 67%, urmați de cei din domeniul Ingineriei și Construcțiilor, cu 63%. De asemenea, peste jumătate dintre studenții din Agricultură, Silvicultură și Științe Veterinare (57%), precum și cei de la Științe Umaniste și Arte (55%) au un loc de muncă în timpul facultății.

Pentru a-și putea susține examenele, studenții angajați au nevoie de concediu de studii, un drept legal prevăzut de Codul Muncii. Potrivit articolului 154 din Codul Muncii, salariații au dreptul să solicite concediu pentru formare profesională. Acest tip de concediu poate fi plătit sau neplătit, în funcție de inițiatorul cursurilor. Dacă formarea este inițiată de angajator, concediul este plătit; în caz contrar, angajatul poate solicita concediu neplătit.

Pentru a beneficia de concediu de studii, angajații trebuie să depună o cerere cu cel puțin o lună înainte de perioada dorită, precizând datele relevante ale examenelor sau stagiilor de formare. Angajatorul nu poate refuza această cerere decât în cazuri excepționale, care trebuie justificate, deși legea nu specifică clar motivele considerate justificate.

Durata concediului de studii neplătit nu este limitată de lege, fiind stabilită prin contractul colectiv de muncă sau prin negocieri directe cu angajatorul. În lipsa unei astfel de specificații, durata se stabilește prin negocieri între angajat și angajator.

Alte articole

Studiu: productivitatea la locul de muncă scade pe timp de caniculă

Când și-au dat seama angajații cu salarii mari că trebuie să demisioneze pentru a-și salva sănătatea: „Fiecare zi mi se părea o corvoadă”

Citeşte şi: Fiica inspectorului școlar general Gorj, singura cu media 10 la Evaluarea Națională, după contestații. În total 24.366 de note greșite la Evaluarea Națională au fost corectate la contestații

Concediul de studii plătit este obligatoriu doar atunci când formarea profesională este inițiată de angajator, fiind inclusă în programul normal de muncă. Legea prevede că angajatorii trebuie să asigure formarea profesională a angajaților cel puțin o dată la doi ani (pentru firmele cu cel puțin 21 de angajați) sau o dată la trei ani (pentru firmele cu mai puțin de 21 de angajați).

În cazurile în care angajatorii nu își respectă această obligație, angajații pot solicita concediu plătit pentru a urma cursuri de formare profesională pe cont propriu, pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare. Angajatorul poate, totuși, impune anumite condiții, cum ar fi rambursarea costurilor în cazul nefinalizării cursurilor.

Deși concediul de studii neplătit nu afectează vechimea în muncă și este asimilat unei perioade efective de muncă în ceea ce privește drepturile angajatului, noua Lege a pensiilor permite ca aceste perioade să fie luate în considerare pentru calculul pensiei, cu condiția absolvirii studiilor cu diplomă.

Astfel, studenții români care lucrează în timpul facultății au posibilitatea de a-și continua educația și de a beneficia de drepturile legale asociate, inclusiv concediul de studii, contribuind totodată la propria dezvoltare profesională și la integrarea pe piața muncii.

Citeşte şi: Burse şcolare iunie 2024. Câţi bani de buzunar primesc elevii premianţi pentru vacanţă