Cercetătorii susţin însă că şi oamenii obişnuiţi pot avea un „avantaj de supravieţuire” similar doar făcând mai multă mişcare, potrivit agerpres.ro. Doi profesori specializaţi în sănătate publică au ajuns la această concluzie după ce au analizat două studii privind sportivii olimpici publicate de BMJ. Acestea au avut în vedere durata vieţii şi sănătatea a 25.000 de atleţi care au participat la Jocurile olimpice începând din 1896.
S-a constatat astfel că de cea mai bună sănătate se bucură cicliştii şi canotorii, cel mai puţin avantajaţi fiind practicanţii sporturilor de contact cum sunt boxul. Cercetătorii au stabilit însă că şi cei care practică sporturi de intensitate limitată cum este golful au de câştigat în acest sens.
Între posibilele explicaţii care au fost avansate se numără moştenirea genetică, stilul de viaţă, ori bunăstarea şi statutul social dobândite în urma succesului în domeniul sportului.
Totuşi, prof. Adrian Bauman, de la Universitatea Sydney (Australia) şi prof. Steven Blair, de la Universitatea Carolina de sud (SUA) consideră că şi alţi oameni pot trăi la fel de mult ca atleţii de la Olimpiadă. Nivelul recomandat de activitate fizică pentru adulţi este însă de 150 de minute de exerciţii fizice moderate spre viguroase în fiecare săptămână.
Studiile indică faptul că oamenii care reuşesc să adopte în vieţile lor aceste 150 de minute de exerciţiu săptămânale, sau mai mult, trăiesc cu câţiva ani mai mult decât cei care nu o fac.
„Deşi dovezile existente arată că avantajul de supravieţuire al olimpicilor este unul mic, o reflectare atentă asupra acestui subiect sugerează că noi toţi ne putem bucura de beneficii similare în ce priveşte sănătatea şi longevitatea printr-o activitate fizică regulată. Noi toţi am putea şi ar trebui să ne oferim această medalie de aur personală”, au scris cei doi cercetători pentru BMJ.
În schimb, guvernele nu fac destul pentru a promova avantajele activităţii fizice, au subliniat cei doi, denunţând un „eşec al sănătăţii publice”.