”De vreo patru zile mă durea foarte tare stomacul și durerea se localizase undeva în partea dreaptă și pe la 3 dimineața când se vedea clar că durerea crește și nu scade m-am prezentat la urgență și m-am internat, pentru că se pare că am o inflamație destul de puternică în partea dreaptă, diagnosticul fiind de ilenită terminală. Mai exact o inflamație a tubului digestiv.
Vreau să fac o precizare foarte importantă. Protocolul este să se facă un test de Covid. Pe această cale arăt testul negativ la Covid.” , a declarat Adela Popescu de pe patul de spital în direct la emisiunea Vorbește Lumea de pe ProTV.
Boala Crohn este o boală inflamatorie cronică a tubului digestiv, putând afecta orice segment al acestuia, de la cavitatea bucală până la anus, mai puțin rectul, iar cel mai frecvent porțiunea terminală a intestinului subțire (ileon) și colonul proximal. Incidența ei este în creștere, fiind diagnosticată în special la tinerii cu vârsta mai mică de 30 de ani, dar și la vârste ulterioare. Perioadele de activitate a bolii, caracterizate de simptome severe, alternează cu perioade de remisiune, în care pacientul este asimptomatic timp de luni de zile sau chiar ani.
Deși există multe teorii privind etiologia, niciuna nu este dovedită pe deplin. O combinație de 3 factori concură la declanșare:
O imunitate normală luptă cu microbii patogeni și este tolerantă cu microbii saprofiți (flora care populează cavitățile naturale). Persoanele cu boala Crohn au un răspuns imun inadecvat, care nu face aceasta diferențiere, rezultatul fiind o reacție inflamatorie necontrolată, responsabilă de leziunile tubului digestiv. De asemenea, în cazul pacienților diagnosticați cu boala Crohn, diverse alimente pot acționa ca declanșator de reacții imune necontrolate.
Există o importantă agregare familială a bolii, 15 – 20% din cei diagnosticați având cel puțin o rudă de gradul I cu aceeași boală. Mutația genetică prezentă la aceștia determină răspunsul imun neadecvat, boala putându-se declanșa mai devreme sau mai târziu.
Factorii de mediu – o infecție intestinală bacteriană sau virală, fumatul – pot contribui la declanșarea bolii la o persoană cu predispoziție imună și genetică.
Nu sunt specifice, dar pot ridica o mare suspiciune de boală Crohn:
Se întâlnesc și manifestări extraintestinale:
Aceste simptome se pot întâlni și în alte boli, iar pentru diferențiere, diagnostic de certitudine și extindere a bolii, se vor face mai multe investigații (nu toate sunt obligatorii).
Citeşte şi: Adela Popescu are din nou probleme cu fiul ei: „A fost un vis frumos, o dulce amintire…”
Afecțiunea cuprinde toată grosimea peretelui intestinal, având caracter fistulizant (fistula este o comunicație anormală între un segment de intestin afectat și alt organ sau piele) și stenozant (micșorarea calibrului intestinal prin inflamație sau fibroză). Afectarea predominantă a intestinului subțire duce la scăderea importantă a absorbției elementelor nutritive, mineralelor și vitaminelor.
Principalele complicații sunt:
Primele 3 complicații se tratează prin intervenții chirurgicale și antibiotioterapie, iar malabsorbția prin repleția elementelor deficitare.
Medicația cuprinde:
Actual sunt folosite așa-numitele anti TNF: infliximab, adalimumab, certolizumab. Deoarece aceste medicamente conduc la scăderea imunității, înaintea începerii terapiei pacienții trebuie testați pentru tuberculoză, infecția cronică cu virus hepatic B sau C. Pentru pacienții care nu tolerează, nu răspund sau și-au pierdut răspunsul la această clasă de medicamente, există și alte variante, la indicația medicului gastroenterolog;
Tratamentul chirurgical este uneori necesar în cazul unor complicații de genul stenozelor intestinale care produc ocluzie (întreruperea tranzitului), în caz de megacolon toxic, ori pentru abcese sau fistule. Se poate ajunge la excizia unor porțiuni din intestin. Statistic, peste 50% dintre pacienți pot suferi cel puțin o intervenție chirurgicală în cursul evoluției bolii.
Dieta este un alt factor important în managementul bolii Crohn. Fiecare pacient trebuie să observe care alimente îi produc exacerbarea simptomelor și să le evite. Mesele trebuie să fie mici și frecvente.
Regimul este hipercaloric, hiperproteic, bogat în săruri minerale, sărac în fibre și grăsimi. Se recomandă hidratare suficientă pentru compensarea pierderilor prin diaree. Intoleranța la lactoză este frecvent asociată, ducând la balonări, flatulență și diaree. Pacienții cărora li s-a practicat o rezecție extinsă de ileon (peste 100 cm) au malabsorbție pentru grăsimi, necesitând o dietă hipolipidică, conținând în special trigliceride cu lanț mediu, ușor absorbabile (ulei de cocos și de palmier).
Trebuie evitate în general alimentele cu efect iritant pe mucoasa digestivă:
Controlul stresului trebuie, de asemenea, luat în calcul, inclusiv indicația de psihoterapie. Pacientul fumător cu boala Crohn va opri complet acest viciu, responsabil de scăderea răspunsului la tratament și de recăderi.
Pentru un management corespunzător este nevoie de o colaborare perfectă între pacient și echipa medicală (gastroenterolog, chirurg, radiolog, dietetician, psiholog, alți specialiști pentru afecțiunile asociate bolii Crohn).
Cu respectarea regimului și sub un tratament medico-chirurgical corect, majoritatea pacienților pot înfrunta cu bine provocarea bolii. Durata medie de viață nu este modificată. În momentul actual, grație noilor clase de medicamente și a tehnicilor chirurgicale îmbunătățite, prognosticul bolii și calitatea vieții sunt net ameliorate față de trecut.
Diagnosticul și tratamentul bolii Crohn sunt apanajul medicului gastroenterolog, care va indica măsurile necesare, în funcție de specificul fiecărui pacient în parte.
Sursă: arcadiamedical.ro