Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Sfânta Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil de trecerea ei la cele veşnice, iar ea s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi copacii s-au aplecat în faţa ei.

Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. În conformitate cu Sfânta Tradiţie, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, „adormind”, aşa cum indică şi numele sărbătorii.

Apostolii, care erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la neamuri, au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, fiind cu toţii prezenţi, cu excepţia Sfântului Toma. El a ajuns cu câteva zile mai târziu, după ce a fost înmormântată; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalţi să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci, Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. De aceea, Biserica Romano-Catolică preferă să se refere la acest eveniment ca Înălţarea. Ţinând seama de dispariţia trupului Maicii Domnului din mormânt, se consideră că Ea a fost înălţată cu trupul la Cer.

Se spune că mormântul Sfintei Fecioare se află în Grădina Ghetsimani din Ierusalim unde zilnic mii de credincioşi îl vizitează. În susţinerea acestei ipoteze pledează şi prezenţa brâului Fecioarei, ţesut chiar de Ea din păr de cămilă, dat Apostolului Toma, la Ierusalim, apoi la Constantinopol, unde a fost aşezat într-o raclă de aur, în biserica pe care Teodosie al II-lea o construise special în cinstea Sfintei Fecioare. Din acest brâu există astăzi un fragment la Mănăstirea Vatopedu din Muntele Athos şi alt fragment la Mănăstirea Panaghia Soumela din Grecia.

Alte articole

Fecioara Maria, zodiile binecuvântate în zi de mare sărbătoare: Ia-ti timp sa te odihnesti si sa te refaci in loc sa continui sa te agiti

Mesajul ZILEI pentru zodii de la Fecioara Maria! Regina Îngerilor, sfaturi pentru o inimă curată: „Alege cuvintele cu atenție, să fie cuvinte iubitoare și care dau putere și speranță”

Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este precedată de 14 zile de post strict, cu excepţia Schimbării la Faţă (6 august), când este dezlegare la peşte.

Tradiţii şi obiceiuri la români

În ziua de 15 august se serbează Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită popular Sântămaria Mare. În această zi se sărbătorește atât moartea cât și învierea și înălțarea la cer a Maicii Domnului, mijlocitoare a rugăciunilor oamenilor către Iisus.

În icoane, Fecioara Maria este întinsă pe pat, în mijlocul Apostolilor, iar Hristos îi primește în brațe sufletul, reprezentat simbolic printr-o figură de copil mic.

Trecerea de la vară la toamnă păstrează în calendarul popular românesc amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, peste care Biserica a suprapus moartea (Sântămaria Mare) şi naşterea (Sântămaria Mică) Fecioarei Maria.

Perioada dintre cele două Sântămarii este considerată perfectă pentru semănăturile de toamnă. Începutul semănatului este determinat de oamenii de la ţară prin observarea, începând cu noaptea de Sânziene (23-24 iunie), evoluţiei pe cer a constelaţiei Găinuşei.

De Sântămaria Mare se încheie văratul oilor la munte, bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciulă, se in­terzice scăldatul în apa râurilor şi dormitul pe prispă.

În comunitatea tradițională, sărbătoarea Sf. Maria din această zi marca un moment important în calendarul muncilor viticole, fiind ziua în care se aleg pândarii pentru vii. Pentru a proteja strugurii de pagubele produse de păsări, se performau acte magice ce aveau ca scop “legarea” ciocului acestora. Pentru sufletul morților, se împart la biserică ciorchini de struguri din soiurile văratice sau boabele desprinse de pe ciorchini, ofrandă care poartă numele de „coliva de struguri”.

Sântămaria Mare este invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru uşurarea naşterii, de păgubiţi pentru prinderea hoţilor, de descântă­toare pentru vindecarea bolilor. Ea are trăsăturile Năs­cătoarei, a Marii Zeiţe neolitice, invocată în momentele de grea cumpănă ale omului.