Sfântul Nicolae s-a născut în Patara, în Asia Mică, în a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni creştini şi înstăriţi. Numele său înseamnă „biruitor de popor”. El a fost arhiepiscopul Mirei, o localitate din vechea Licia, şi ar fi participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325.
Ca sfânt, Moş Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decât cu recompensele. El pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă lovindu-i cu nuiaua peste mâini, de aici şi tradiţia potrivit căreia copiii primesc o nuieluşă dacă sunt neascultători.
Darurile de Moş Nicolae sunt legate de următoarea poveste: Sfântul Nicolae a aflat într-o zi, că un tată din Mira, îndurerat că nu-şi poate mărita fiicele pentru că nu avea bani, dorea să le ia zilele şi apoi să-şi pună capăt vieţii. Sfântul Nicolae a fost impresionat şi a poruncit slugilor sale să ia câteva pungi cu galbeni şi să le strecoare în casa acelei familii. De atunci, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi şi în special copiii primesc daruri de la Sfântul Nicolae.
Moş Nicolae este, de fapt, adevăratul Moş Crăciun, mai ales în tradiţia Bisericii. Moş Crăciun, aşa cum îl ştim noi – îmbrăcat în haine roşii, având barbă şi o sanie trasă de reni, a fost inventat la începutul secolului al XX-lea. Numele de Santa Claus (Moş Crăciun) provine din termenul olandez Sinterkloos, prescurtarea de la Sinter Niklaas – Sfântul Nicolae.
În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae are atribuţii diferite de statutul său ierarhic: apare pe un cal alb, aducând cu el prima zăpadă a iernii, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă Drac, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace să se mărite, este stăpânul apelor şi salvează de la înec marinarii şi apără soldaţii în timpul războiului.
Obiceiurile de Sfântul Nicolae nu sunt foarte numeroase: se serbează pentru ajutor la boli şi mai ales lovituri, se fac praznice pentru morţii care au murit brusc, iar fetele fac rugăciuni pentru noroc în căsătorie.
Ziua de Sfântul Nicolae ne arată şi cum va fi vremea pe timpul iernii: „Când vine Sân-Nicoară cu calul alb, adică aduce neaua cu sine, atunci aduce şi iarna grea, care se înfrânge la Sânt-Ion”.
Pentru zonele ce păstrează tradiţia colindatului, în special în Transilvania, Sfântul Nicolae este patronul cetei de tineri, la această dată ei întrunindu-se pentru alegerea conducătorului şi a celorlalte roluri. Apoi, seara, ceata merge să îi colinde pe cei care se numesc Nicolae.
De Sfântul Nicolae se pune în apă o crenguţă de măr, iar dacă aceasta înfloreşte până la Anul Nou, Moş Nicolae îţi iartă păcatele.
Moş Nicolae nu există doar la noi în ţară, ci şi la alte popoare din Europa, care au propriile tradiţii, mai mult sau mai puţin asemănătoare cu ale noastre.
În Germania, copiii îşi pregătesc în Ajun ghetuţele şi o scrisoare în care îşi spun dorinţele. În ghetuţe sunt lăsaţi câţiva morcovi sau câteva mere, pentru calul lui Moş Nicolae. Dacă cei mici nu au fost cuminţi, primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni. În unele zone ale Germaniei, copiii se costumează în Moş Nicolae şi colindă casele pentru a primi dulciuri.
În Franţa, copiii îl lasă Moşului lângă ghetuţe un pahar de vin şi morcovi şi zahăr pentru măgăruşul lui. Moş Nicolae vine călare pe un măgar, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), îmbrăcat în negru, care le lasă năzdrăvanilor o… nuieluşă.
În Olanda, Moş Nicolae vine cu vaporul pe mare, din Spania, şi îl are drept însoţitor pe Zwarte Piet (Pietru cel Negru). Dacă nu au fost cuminţi, copiii vor fi luaţi de ajutorul moşului în Spania.
În Italia, copiii aşează pe o farfurie scrisoarea cu dorinţe, iar în dimineaţa de 6 decembrie, în locul scrisorii găsesc dulciurile preferate. Tot de Moş Nicolae, italienii au o tradiţie denumită Rito delle nubili (ritualul celor necăsătoriţi), dedicată tinerelor care vor să se căsătorească. Ele primesc daruri, în amintirea Sfântului Nicolae care a ajutat cele trei fete sărace oferindu-le punguţe cu bani.
În Polonia, Moş Nicolae coboară din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindă întreaga ţară pe jos sau într-o trăsură trasă de un cal alb. Cei mici primesc drept cadouri icoane, mere roşii, portocale şi prăjiturelele pierniki – făcute cu miere şi mirodenii.