Se credea că în noaptea de Ovidenie cerul se deschide, iar strigoii circulă fără oprelişte, iar pentru a îi ţine departe de casă unii români ungeau cu usturoi ferestrele şi tocurile uşilor.
În această zi se aprind luminări pentru copiii nebotezaţi, dar şi pentru morţi pentru a avea cale luminată pe cealaltă lume. Se împart nuci, colaci şi turte de mălai.
În dimineaţa zilei de 21 noiembrie, bătrânele luau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere şi una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară, despre care spuneau căci se credea că sunt bune de friguri în tot anul, scrie unica.ro.
Magia viziunii privind naşterea lui Iisus Hristos capătă valenţe magice pentru clarvăzătoare. Se spune că în această zi cerul se deschide şi animalele vorbesc, iar bătrânele cu har descântă mai bine.
În noaptea de Ovidenie se spune că descântătoarele fac „privegherea apei”. Femeile pun un vas cu apă peste noapte pe care o folosesc pentru dureri de piept şi cap sau pentru vedere.
Bătrânele de la sate mai cred şi astăzi că cerul se deschide şi se vede casa lui Dumnezeu, iar animalele vorbesc şi numai cei curaţi la suflet pot vedea „dincolo”.