În luna lui Gustar, avem parte de trei mari sărbătoari religioase, Schimbarea la Faţă a Domnului, pe 6 august, Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august, şi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe 29 august.
De asemenea, această lună este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. Astfel, în prima zi a lunii sunt serbaţi Macaveii, pe 6 august Probejenia, pe 14 august Ziua Cercurilor Sfintei Marii, iar pe 25 august Vartolomeii.
TRADIŢII şi OBICEIURI în luna AUGUST. Pe data de 1 august, atunci când credincioşii prăznuiesc Scoaterea Sfintei Cruci, sărbătoare denumită popular Macavei, oamenii stropesc grădinile și livezile cu agheasmă, sfințesc grâul la biserică, pentru a-l amesteca cu semnițele ce urmează a fi semănate, iar cei care au stupi adună mierea deoarece aceasta capătă puteri miraculoase de vindecare, potrivit traditii-superstitii.ro.
Această zi mai este numită Macaveiul ursului sau Împuiatul urşilor şi este respectată de gospodari pentru a nu le mânca ursul vitele şi oile. La Macavei se spune că “se-nvârte frunză-n tei” şi nu e bine să se mai culeagă teiul. În această zi nu se lucrează, nu se mulg nici vacile, însă viţeii sunt lăsaţi să sugă, din acest motiv această zi fiind considerată Paştele viţeilor.
Pe 6 august, de Probejenie, femeile adună și usucă plante și fructe de leac, oamenii nu se mai scaldă în râuri, iar călătoriile trebuie amânate pentru că e pericol de rătăcire. Începând cu această zi fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceață și savoare.
Se crede că femeile însărcinate este bine să respecte această zi, pentru a naşte uşor; cele care lucrează în această zi vor avea o naştere grea.
TRADIŢII şi OBICEIURI în luna AUGUST. În trecut, în ziua de 14 august, doi paznici se duceau la cimitirul satului, luau pământ de pe un mormânt, îl duceau la vrăjitoare, care săvârşeau prin cuvinte magice legatul viilor, pentru a fi ferite de stricăciunile graurilor.
În dimineața zilei de 15 august, femeile merg la biserică cu fructe și bucate, care vor fi sfinţite, după care vor fi date de pomană. De asemenea există superstiția conform căreia, dacă în această zi înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.
După dată de 15 august, se încep semănăturile de toamnă, timpul fiind optim pentru aceste activități.
În această zi, se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă, prin magie, ciocul păsărilor pentru a nu prăda viile. Se spune că planta numită “palma Maicii Domnului”, culeasă în această zi, fiartă şi folosită la scăldătoare, apară de boli. Doar în această zi se mai pot culege flori de câmp şi flori de leac, care se pun la icoana Maicii Domnului, apoi sunt bune de leacuri şi descântece.
Începând din această zi, cucul nu mai cânta. Numele Vartolomei aminteşte de “(în)vârtire”, de unde şi vorba populară “se suceşte ziua, ca puiul în găoace”. Ziua se micşorează, iar noaptea creşte. Superstiţia spune că, în această zi, nu trebuie făcut nimic din ce presupune învârtire, sucire: nu se toarce, nu se trage la tocilă, nu se face mămăligă.
Pe data de 29 august, în ziua praznicului Tăierii Capului Sf. Ioan Botezătorul, nu este bine să se mănânce struguri și să se bea vin, acestea fiind asociate cu sângele și amintind de tăierea capului Sfântului Ioan. Totodată, nu e bine să se mănânce fructe și legume rotunde, care ar putea semăna cu un cap. De asemenea, nu se foloseşte cuțitul la tăiat, pâinea și alte alimente rupându-se cu mâna.