În luna lui Brumărel, avem parte de patru mari sărbătoari religioase: Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sfânta Cuvioasă Paraschiva (14 octombrie), Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie) şi Sfântul Dimitrie Basarabov (27 octombrie).
Luna octombrie este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. Pe 18 octombrie, este Lucinul (Sfântul Apostol și Evanghelist Luca), iar pe 25 octombrie sunt Moșii de Toamnă (Ajunul lui Sâmedru).
Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului, astfel: dacă în octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi blândă şi cu temperaturi mai mari decât cele normale. Dacă bubuie în octombrie, sunt semne de iarnă uşoară. Cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor.
Există şi alte superstiţii şi obiceiuri, multe legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 octombrie – Sfânta Cuvioasa Parascheva şi 26-27 octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Cuviosul Dimitrie cel Nou, informează site-ul superstitii.ro.
Sfânta Cuvioasa Parascheva este pe 14 octombrie; în această zi, la sate, se face “îngroparea” verii; se face o masă comună la biserică, cu mâncăruri alese, dar mulţi gospodari ţin post negru. Este bine ca, în această zi, să ţii post negru, pentru a ţi se îndeplini dorinţele – fie că este vorba despre vindecare trupească sau sufletească, fie că este vorba despre găsirea sufletului pereche sau despre bună înţelegere cu partenerul de viaţă, sau despre succese la examene sau în găsirea unor locuri de muncă.
Această zi este numită în popor Vinerea Mare, indiferent în ce zi cade, căci se spune că Sfânta Parascheva a fost chinuită de păgâni într-o zi de vineri.
În această zi, nu se mănâncă nuci sau alte poame care au cruce. Superstiţia spune că, dacă toamna nu plouă până la Cuvioasa Parascheva, atunci iarna va veni curând; cum va fi această zi, aşa va fi mereu până la Sfântul Dumitru.
În dimineaţa acestei zile, ciobanii caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămadă, iarna va fi grea; dacă stau împrăştiate, va fi uşoară. Din superstiţie nu se lucrează, fiind primejdie de boli; nu se coase căci va fi rău de trăsnet, de grindină, de boli de ochi sau de cap. Cine va coase sau va toarce va face negi pe mâini.
Acum se dau oile la berbeci pentru ca mieii să fie născuţi înainte cu două săptămâni de Paşte; superstiţia spune ca mieii ce se vor naşte vor fi frumoşi şi pestriţi. Din această zi, până la 27 octombrie nu e bine să se semene secară, căci e primejdie de moarte pentru semănător.
Pe 18 octombrie este Ziua Lupului, Lucinul, care deschide un ciclu de trei Filipi de Toamnă. Potrivit superstitii.ro, în această zi e rău de lupi şi se spune că Lucinul se ţine tot de vite, ca să nu se stingă de boală.
În trecut, în ziua Lucinului se săvârșeau ritualuri menite să determine îndepărtarea lupului din preajma turmelor de oi. Era interzisă scoaterea gunoiului și a cenușii din vatră, pentru ca lupii să nu găsească cărbuni aprinși, care le-ar fi favorizat fecunditatea. De asemenea, în ziua cu pricina nu se pronunța cuvântul lup, termenul fiind înlocuit cu cel de ”gadină” și erau sistate activitățile ce implicau prelucrarea lânii și a pieilor de oi. Oamenii țineau post negru și se rugau pentru a fi feriți de lupi.
În ziua de 25 a lunii, când este Ajunul Sfântului Dumitru, se face “focul lui Sâmedru”. Superstiţia presupune ca peste foc să sară copiii ca să fie sănătoşi tot anul sau tinerii; cei care reuşesc să sară se vor căsători în decursul anului. Când focul este aproape stins, fiecare gospodar ia câte un tăciune, care este aruncat apoi în livadă, pentru că pomii să rodească şi în anul care vine.
De altfel, focuri rituale se pot face şi în livadă. Se spune că iarna grea este prevestită de abundenţa nucilor şi gutuilor.
Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii şi a frigului, este patronul păstorilor şi garantul soroacelor. În această zi începe “Vara Sâmedrului” care durează patru zile.
Această zi este considerată ca fiind a soroacelor; pe vremuri, se refăceau contractele de închiriere şi chiriaşii se mutau.
Tot acum se împart oile. Toamna, la Sfântul Dumitru, se spune că “se slobod sărindarele”, adică se desfac învoielile şi se face pomană mare la biserică. Semnele superstiţioase sunt numeroase: se tunde coama cailor ca să aibă păr frumos; oamenii nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi.
Se spune că, la Sâmedru, morţii se fac moroi, vârcolaci şi strigoi necajindu-i pe oameni, mai scrie site-ul superstitii.ro.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte sunt la Patriarhia Română, este sărbătorit la 27 octombrie, a treia zi a sărbătorii Sf. Dumitru, zisă Poitra lui Sâmedru (poitra este prânzul din a doua zi de praznic), sau Caii lui Sâmedru, sau Filip Şchiopul. Câinii lui Sâmedru sunt lupii lui Sfântul Dumitru; se ţin spre a fi feriţi de lupi, spre a nu se câinii (înrăi) inima oamenilor şi ca să fete bine oile.
Există superstiţia că privighetoarea este apărată de căpuşe de către Câinii lui Sâmedru.