În noaptea de Revelion nu ar trebui să lipsească sub nicio formă de pe masă șapte mere roșii, care simbolizează sănătatea. De asemenea, mulți pun pe masă și 12 nuci, simbol al trăiniciei. Fiindcă sunt 12 luni ale anului, se pun și 12 boabe de struguri albi.
De asemenea, când vine vorba de preparatele de Revelion, ar treui să ținem cont să adăugăm ceapă și usturoi în mâncăruri. Ceapa ”dă vigoare”, iar usturoiul ”alungă spiritele rele”. E de evitat carnea de găină fiindcă se spune că zboară norocul din casă. Peștele e tocmai bun, el e considerat aducător de bani.
Nici vinul roșu nu ar trebui să lipsească. La desert e bne să fie măcar o prăjitură cu nucă.
Dacă ne gândim la decorațiuni, ei bine, fața de masă ar trebui să fie albă fiindcă simbolizează puritatea și curățenia. Ar fi bine să avem și crenguțe de brad sau vâsc.
În zona Prahovei, se păstrează încă un ritual de pe vremea romanilor, și anume pocnirea dovleacului. Românii fac acest lucru considerând că le aduce sănătate și prosperitate. Dacă miezul dovleacului este moale sau negru, nu este un semn bun.
În Banat se păstrează, de asemenea, mai multe tradiții. Cei din județul Caraș-Severin folosesc calendarul din foi de ceapă pentru a prevedea dacă vor avea un an ploios sau secetos. În ajunul Anului Nou se taie din ceapă doisprezece foi, care sunt botezate cu numele lunilor din an. Foile se aşază pe pervazul unei ferestre şi se pune sare în cantităţi egale în fiecare coajă. După miezul nopţii, sătenii încep să aprecieze lunile ploioase după cantitatea de apă care se strânge în fiecare foaie de ceapă.
Bănătenii se feresc să mănânce găină la masa de Revelion fiindcă se zice că nu le merge bine. Aleg, în schimb, cocoșul, curcanul sau rața. Fetele care vor să aibă tenul curat aleg peștele.
În satele bănățene, bărbații beau câte un pahar de țuică fiartă din prune, îndulcită cu zahăr ars, în care adaugă sâmburi de nuci. Așa se zice că vor rămâne sănătoși tot anul.